O invenție a cercetătorilor craioveni, cu rol în transplantul osos, zace de ani la sertar

• Noul implant e perfect compatibil cu corpul uman.
• Invenția a fost brevetată la OSIM în 2015.
• Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19.

Cercetarea a început în 2008, iar după şapte ani, specialiştii Universităţii din Craiova şi cei ai Universităţii de Medicină şi Farmacie au reuşit să breveteze la OSIM munca lor. Perfect compatibil cu organismul uman, noul implant este mai poros, mai elastic, dar, în acelaşi timp mult mai rezistent decât alte descoperiri din domeniu.

”Încercaţi să vă imaginaţi că vreţi să faceţi un cozonac. Şi el trebuie să crească, să fie frumos. Porozitatea aia este dată de drojdie”, ne explică un specialist.

În cazul osului artificial, porozitatea este caracteristica ce permite o mai bună sudură între material şi corpul celui care primeşte implantul. Soluţia a venit după sute de teste.

Vezi și

Dacă ar fi să comparăm acest studiu cu o simplă rețetă, atunci, noutatea o reprezintă schimbarea granulației acestui material. Odată folosit într-o variantă mult mai fina, se obține o compatibilitate crescută cu corpul uman.

A fost un vis al cercetătorilor craioveni. S-au zbătut să obţină fonduri prin două proiecte europene, dar banii au venit, într-un final, de la Ministerul Educaţiei. Rezultatele sunt incontestabile.

Oana Gîngu, profesor coordonator: Testele in vivo şi in vitro au demonstrat acest lucru.

(Oana Oțăt, doctor inginer): Am simulat un impact frontal, cu ajutorul unui soft de reconstrucţie, dedicat pentru reconstrucţia accidentelor de circulaţie.

(Reporter): Ce se intampla daca se loveste un craniu reconstruit cu acest material?

(Oana Oțăt): Cu acest material rezistă!

În ciuda tuturor datelor, a recunoaşterii şi premiilor internaţionale, soluţia nu a ajuns niciodată la cei pentru care a fost gândită. Adică în spitale şi la pacienţi.

Oana Gîngu, profesor coordonator: Deşi reuşim să demonstrăm că ajungem la performanţe similare colegilor din străinătate, totuşi, materialele noastre sau rezultatele cercetării sunt greu aplicabile în industrie.

Un ajutor ar putea veni din partea IMM-urilor care pun pe piaţă soluţii destinate protezării pacienţilor. Doar că acestea sunt descurajate de legislaţie, spun cercetătorii.

Felix Brehar, medic neurochirug: Este nevoie într-adevăr, după ce avem un produs cu utilizare medicală, să fie testat şi la nivel de studii clinice. Aceste studii sunt destul de dificil de aprobat şi de asemenea prespun o anumită durată de timp.

În primii ani, investiţia trebuie susţinută cu fonduri proprii, iar deţinerea brevetului se plăteşte şi ea an de an, indiferent dacă soluţia este pusă în practică sau nu. Producţia şi utilizarea acestor materiale trebuie avizată de Ministerul Sănătăţii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰