26 iunie, Ziua Drapelului Naţional 2025, sărbătorită în întreaga Românie

Ziua Drapelului Naţional este sărbătorită, anual, pe data de 26 iunie. Tricolorul este un simbol naţional, prevăzut în Constituţia României din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. 

Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nicio legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc, a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită, 1:2 în loc de 2:3, un albastru mai deschis și stema țării în centru.

Drapelul Naţional nu a suferit de-a lungul timpului modificări semnificative. Doar distribuţia culorilor a fost schimbată într-o anumită măsură, după Revoluţia de la 1848, atunci când, sub impactului spiritului revoluţionar francez, mai multe ţări europene au adoptat ca simbol naţional steagul standard format din 3 culori.

La izbucnirea Revoluţiei din 1848, românii aflaţi la Paris arborau drapelul albastru, galben, roşu, astfel fiind şi consfinţit ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti.

În iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a decis reintroducerea stemei pe tricolorul României, în legea fundamentală, la propunerea deputatului PSD, Gheorghe Emacu. Amendamentul a fost votat cu 13 voturi "pentru" şi o abţinere. 

Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: "Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu". 

Care e istoria drapelului

Conform unei legende foarte răspândite, culorile roșu, galben și albastru ar fi fost utilizate încă din vechime de către români ca simbol al lor sau de alții pentru a-i desemna pe aceștia. Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi și pe lambrechinii stemelor dar, deoarece până la începutul secolului XIX, conștiința de a forma un neam nu exista decât la câțiva cărturari precum Grigore Ureche, ele nu erau folosite pentru a îi identifica specific pe Români, iar steagurile țărilor românești, până în al doilea deceniu al secolului XIX, erau cele moștenite din Evul Mediu, cu o simbolistică heraldică fără legături cu ideea modernă de „națiune”.

Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului XIX odată cu renașterea națională a României : astfel, este de remarcat prezența celor trei culori în canafuri și în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: „Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)”. Tricolorul a fost adoptat întâi în Țara Românească, în 1834 ca drapel de luptă, când domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor și pavilioanelor navale de luptă.

Potrivit Wikipedia, acest model era un „steag cu fața roșie, albastră și galbenă, având și acesta stele și pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: „Steagurile aceștii de Dumnezeu păzite țări din vechime au fost fala oștirilor sale și semnele slavei lor. Miliția românească organizată pe temeiuri de regulă și disciplină europeană, dobândește iarăși acel drept din vechime și primește steagurile sale cu fețile naționale și cu pajera prințipatului. Domnia mea dar încredințează acum batalioanelor de infanterie și divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinții și al supunerii către legile întocmite...”.

În 1840, ca să diferențieze drapelul de luptă de cel de război, domnitorul Ghica a adoptat un nou model pentru cel dintâi: tricolor roșu-galben-albastru, cu roșul în partea superioară și lățimi egale ale benzilor. În centru se afla un scut alb bordat cu aur și mobilat cu acvila valahă, încoronată princiar și cruciată.

Ziua Drapelului Naţional al României este celebrată de autorităţi şi de alte instituţii ale statului prin programe şi manifetaţii educative, consacrate istoriei ţării, dar şi prin ceremonii militare.

Cu ocazia acestei zile, în Bucureşti dar şi în toate reşedinţele de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰