Când se pierde dreptul la moştenire. Ce spune legea despre decăderea din dreptul de moştenitor
Moștenirea nu înseamnă doar drepturi, ci și obligații, iar nerespectarea legii poate duce la pierderea calității de moștenitor. Codul civil reglementează atât cazurile de nedemnitate, cât și situațiile în care o persoană poate fi îndepărtată de la succesiune, chiar dacă este menționată într-un testament.
Dreptul la moștenire nu este automat și nici garantat în toate situațiile, chiar dacă există legături de rudenie apropiate. Codul civil prevede cazuri bine definite în care o persoană poate pierde calitatea de moștenitor, fie ca sancțiune pentru fapte grave, fie ca urmare a unor decizii luate chiar de defunct.
După câţi ani se pierde dreptul de moştenitor
Dreptul de moștenitor nu se pierde după un anumit număr de ani, el se poate pierde în funcție de situație, iar legea face o diferență clară între dreptul de a accepta moștenirea și dreptul de a cere partea cuvenită. Aici apar confuziile cele mai frecvente.
Potrivit Codului civil, moștenitorul are la dispoziție un termen de un an de la data decesului persoanei pentru a accepta moștenirea. Dacă în acest interval nu își exprimă în mod legal opțiunea, dreptul de a accepta moștenirea se pierde.
Cu alte cuvinte, după un an, dacă moștenitorul nu a acceptat succesiunea, acesta nu mai poate deveni moștenitor ulterior, chiar dacă este copil, soț sau rudă apropiată.
Ce înseamnă ierderea dreptului la moștenire
Pierderea dreptului la moștenire, cunoscută juridic sub denumirea de decădere din dreptul de moștenitor, presupune înlăturarea unei persoane de la succesiune. Efectul este unul definitiv, iar persoana respectivă este considerată ca și cum nu ar fi avut niciodată vocație succesorală.
Această decădere poate interveni atât în cazul moștenirii legale, cât și în cazul celei testamentare, iar consecințele se răsfrâng asupra întregii părți care i-ar fi revenit inițial.
Nedemnitatea succesorală, una dintre cele mai grave situații
Una dintre principalele situații în care se pierde dreptul la moștenire este nedemnitatea succesorală. Legea consideră nedemn un moștenitor care a săvârșit fapte grave împotriva persoanei care lasă moștenirea. Este vorba despre acțiuni precum omorul sau tentativa de omor, violențe grave, amenințări, dar și despre fapte care țin de manipularea sau distrugerea testamentului.
Nedemnitatea nu operează automat, ci trebuie constatată de instanță, iar odată stabilită, produce efecte pentru întreaga succesiune. Moștenitorul nedemn pierde orice drept asupra bunurilor lăsate de defunct.
Dezmoștenirea prin testament și limitele impuse de lege
Un alt caz în care dreptul la moștenire poate fi pierdut este dezmoștenirea. Orice persoană are dreptul să dispună de bunurile sale prin testament și să decidă cine moștenește și cine nu. Dezmoștenirea trebuie să fie expresă și clar formulată în testament pentru a produce efecte juridice.
Totuși, Codul civil protejează anumite categorii de moștenitori, numiți moștenitori rezervatari. Copiii, soțul supraviețuitor și, în anumite situații, părinții nu pot fi excluși complet de la moștenire, ci doar în limita părții disponibile. Aceștia au dreptul la o rezervă succesorală, chiar și în cazul unui testament.
Renunțarea la moștenire, o decizie definitivă
Dreptul la moștenire se pierde și atunci când o persoană renunță în mod voluntar la succesiune. Renunțarea se face în formă oficială, la notar sau în instanță, și este irevocabilă. Odată exprimată, aceasta produce efecte definitive, iar persoana care a renunțat este considerată ca și cum nu ar fi fost niciodată moștenitor.
Renunțarea poate fi motivată de datorii, conflicte familiale sau lipsa interesului pentru bunurile moștenite, însă efectele nu mai pot fi anulate ulterior.
Termenul legal pentru acceptarea moștenirii
Legea stabilește un termen clar pentru exprimarea opțiunii succesorale. Moștenitorii au la dispoziție un an de la data deschiderii succesiunii pentru a accepta sau a renunța la moștenire. Dacă acest termen este depășit fără nicio manifestare de voință, dreptul de a accepta moștenirea se pierde.
În practică, lipsa unei reacții în termen poate avea consecințe serioase, mai ales în cazul succesiunilor complexe sau disputate.
Ce se întâmplă cu partea celui care pierde dreptul la moștenire
Partea de moștenire a persoanei decăzute, nedemne sau care a renunțat se redistribuie celorlalți moștenitori, conform regulilor succesorale. În anumite situații, descendenții persoanei înlăturate pot veni la moștenire prin reprezentare, dacă legea permite acest lucru. Dacă nu există alți moștenitori legali sau testamentari, bunurile rămase pot reveni statului român.
Poate fi contestată pierderea dreptului la moștenire
În unele cazuri, pierderea dreptului la moștenire poate fi contestată în instanță. Acest lucru este posibil atunci când există suspiciuni privind validitatea testamentului, lipsa discernământului defunctului sau când faptele invocate pentru nedemnitate nu sunt dovedite în mod clar.
Instanța este cea care stabilește definitiv dacă decăderea din dreptul de moștenitor este legală și produce efecte.
Ce recomandă specialiștii în drept succesoral
Notarii și avocații recomandă ca moștenitorii să se informeze rapid după deces, să respecte termenele legale și să solicite consiliere juridică atunci când există conflicte sau situații neclare. O decizie greșită sau întârziată poate duce la pierderea definitivă a drepturilor succesorale.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
