Video Catedrala Națională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, va fi inaugurată mâine

Dorința de a ridica o catedrală în București este veche de peste 140 de ani. Însuși Carol I și-a dorit o clădire simbol pentru obținerea independenței de stat a României, dar și pentru eliberarea și mântuirea neamului românesc de sub stăpânire străină. La mai bine de un secol distanță, Patriarhul Teoctist a stabilit amplasamentul Catedralei Naționale. Un teren aproape dreptunghiular, de 110 mii de metri pătrați, aflat la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor.

Se întâmpla acum exact 20 de ani. Iar locul nu a fost ales întâmplător. Așezarea catedralei pe Dealul Arsenalului, așa cum mai e cunoscută zona, este un act de reparație morală pentru cele cinci biserici care au fost demolate sau strămutate din ordinul lui Ceaușescu pentru a face loc Casei Poporului.

"Este un simbol al demnității și spiritualității românești. O catedrală care a fost dorită de marii scriitori ai neamului nostru, Mihai Eminescu, Ioan Slavici. Este și un simbol al unității noastre ca popor, ca neam", a spus Adrian Agachi, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.

Primele etape ale construcției

În 2006, Camera Deputaților a predat Patriarhiei Române terenul. Iar în 2007, cu câteva zile înainte de Sfântul Andrei, ocrotitorul României, dar și al noii catedrale, Patriarhul Daniel a sfințit locul și a pus piatra de temelie.

"Acest moment este unul foarte sfânt și solemn. Catedrala aceasta, pe care o putem numi catedrala națională, a început astăzi să fie construită prin această piatră de temelie sfințită", a declarat Patriarhul Daniel.

Dar până la construcția efectivă a mai durat ceva. Abia în 2010 a fost obținută autorizația de construcție și a început organizarea șantierului. Costul estimat era de 100 de milioane de euro, din fonduri proprii și donații, așa cum a ținut să precizeze încă de la început Patriarhul. Printre primii oameni care au donat a fost Papa Ioan Paul al II-lea - 200 de mii de dolari. În 2011 și Guvernul a donat 10 milioane de lei. La fel și Primăria Capitalei.

Dimensiuni monumentale și un proiect artistic unic

Proiectul se dorea unul grandios - o clădire care să se întindă pe 36 de mii de metri pătrați, din care 18 mii doar pictură, și în care să aibă loc 5 mii de oameni. Dimensiunile sunt impresionante – 120 de metri înălțime, 120 lungime și 70 lățime. În proiect erau prevăzute 8 lifturi, 392 de ferestre și 28 de uși din bronz. Și o rezistență la cutremur de peste 8 grade pe scara Richter.

Pictorul Daniel Codrescu a fost ales să realizeze pictura catedralei - o mare provocare. Tehnica folosită este cea a mozaicului, iar suprafața ce urma să fie acoperită este imensă.

"Pentru noi este o onoare și o mare bucurie să participăm la această lucrare. Pe o suprafață de 25 de mii de metri pătrați de mozaic, care vor fi acoperiți la sfârșitul proiectului", a spus Daniel Codrescu, pictor.

Mozaicuri în lucru și sute de artiști implicați

Daniel Codrescu a început să își adune echipa din toată țara, în timp ce lucrările la catedrală avansau. În 2013 era deja turnată fundația, iar în 2016 Patriarhul Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale.

În timp ce la Innsbruck, în Austria, era turnat primul clopot al catedralei. Cântărește peste 25 de tone și are un diametru de 3,35 metri. Este cel mai mare clopot în mișcare din lume, situat într-un edificiu de biserică. În 2018, toate cele șase clopote ale catedralei erau deja montate la o înălțime de 60 de metri. În paralel se lucra la mozaicul din altar și iconostas.

"Avem tone de mozaic la momentul ăsta în atelier, având în vedere că pe un metru pătrat intră aproximativ 16 kilograme de mozaic. Momentan lucrez la o bucată din veșmântul Mântuitorului care reprezintă partea pieptului, exact inima Mântuitorului, ceea ce îmi aduce mare bucurie, pentru că lucrez în mod conștient - nu este doar un act de a munci propriu-zis, ci este o rugăciune pur și simplu pentru mine", a mai spus Codrescu.

Aproape 200 de artiști lucrează la foc continuu în atelierul de mozaic, de luni și până sâmbăta, iar sute de kilograme de tessere ajung săptămânal aici din Veneția. Acum voi pune și eu o piesă la icoana Sfântului Visarion Sarai.

La finalul lui 2018, cu un efort imens, au reușit să termine altarul, care a fost sfințit. Muncitorii au primit și ei sarcina clară: turla centrală trebuia să fie gata până în mai 2019, când Catedrala Națională aștepta un oaspete important.

Papa Francisc s-a oprit aici în prima zi a vizitei sale în România. Era pentru prima dată când lumea vedea, la televizor, grandoarea și frumusețea clădirii. Iar în 2021, Catedrala Națională, încă neterminată, a intrat în Cartea Recordurilor.

"E cel mai mare iconostas din lumea ortodoxă și așa ne-am trezit și noi cu știrea asta inedită. Ieri am aflat și noi că e considerat cel mai mare iconostas din lumea ortodoxă. Are 23 de metri lățime și 17 metri înălțime, fără cruce", a mai afirmat pictorul.

Crucea imensă, de 7 tone, a fost montată la o înălțime de 130 de metri, în primăvara acestui an. În ciuda frigului de afară, se lucra pe toate fronturile, aproape non-stop, la începutul anului.

Preot Nicolae Crângășu: "Lucrăm și la acoperiș. El ar trebui să arate ca și acesta până la momentul sfințirii catedralei din 26 octombrie anul acesta."

Reporter: Va fi gata până pe 26 octombrie totul?

Preot: "Nici vorbă, nici vorbă."

Dar, chiar și așa, sfințirea catedralei era demult stabilită să aibă loc la această dată, care marchează 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române. Probabil că lucrările vor mai continua încă multă vreme. Până acum s-au cheltuit 270 de milioane de euro.

"Cel mai mult îmi place faptul că există catedrala asta și că putem să ne rugăm în aceeași limbă atâția oameni. E un sentiment copleșitor să auzi Crezul în 2000 de glasuri, într-o catedrală, în limba română", a conchis Daniel Codrescu.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰