Video Centura Capitalei, la noi şi la vecini. Cât le ia bulgarilor să ocolească Sofia, în timp ce bucureştenii stau la cozi interminabile

1h 05 îţi ia să ocoleşti complet Sofia. Pe cea mai mare parte din şosea, doar limita de viteză de 120 de km/h îţi dă de înţeles că nu eşti pe autostradă. Şoseaua cu 3 benzi se lărgeşte la 4 sau chiar 5 în apropierea nodurilor rutiere. Centura e dublată de şosele care deservesc depozitele şi firmele cu sediul pe marginea drumului.

În România, dacă ai ghinion, într-o oră şi cinci minute poţi face... un kilometru pe centură. Şoseaua are două benzi doar pe bucata dintre autostrăzile care leagă Bucureştiul de Piteşti şi de Ploieşti. Limita de viteză în zona cea mai recent modernizată e de 90 de km/h. În rest, orice restricţie de viteză ai pune, contează oricum doar noaptea. Ziua n-ai nicio şansă să depăşeşti viteza regulamentară. Pe drumul cu o singură bandă pe sens se merge în coloană, cu viteza melcului. 

La orele de vârf, şoferii sunt nevoiţi să ocolească... ocolitoarea. Dacă au pe unde. 

Vezi și

Şofer: Lucrez la curierat şi în fiecare zi e aglomeraţie. Cea mai mare aglomeraţie e când vii dinspre metrou, la ieşirea din Bucureşti. Poţi să faci şi o oră într-un kilometru, liniar.

Şoferiţă: Cum se vede, foarte greu. Dar sperăm să fie bine în viitor. Şi o oră am stat. Într-o oră poţi să faci un kilometru doar. Dacă e ora maximă aşa se întâmplă. 

Reporter: Aveţi rute alternative? 

Şoferiţă: Nu! Asta este problema majoră, că nu există rute alternative. 

Puncte nevralgice sunt mai toate intersecţiile cu drumurile naţionale. Dimineaţa, dacă vii din Sud, mai bine o iei pe câmp decât pe centură. 

Alexandru Vîlvoi, Asoc. România fără Gropi: Păi şoferii merg pe câmp de vreo doi ani de zile, ruta alternativă este de vreo doi ani de zile. Vor mai merge încă un an, un an şi jumătate - în cel mai fericit caz. 

Greta Neagu, reporter Observator: Pentru a evita aglomeraţia din zona nodului rutier de pe centură, aflat în dreptul localităţii Berceni, locuitorii de aici folosesc dimineaţa şi seara, la orele de vârf, acest drum ca alternativă. Vorbim despre un drum de ţară, aflat în câmp, pe care oamenii îl preferă ca să nu mai stea chiar şi 50 de minute pe centură pentru trei kilometri parcurşi. 

Centura care ocoleşte Sofia, un exemplu pentru Bucureşti

Alexandru Vîlvoi, Asoc. România fără Gropi: Nu există o gestionare a traficului. Vorbim de lipsă marcaje TAIE Este la mica şi buna înţelegere dintre şoferi, mai puţină înţelegere primită de şoferi din partea autorităţilor care se chinuie... Eu sunt mutat de 20 de ani aproape în comuna Berceni. Şi de atunci exista panoul cu: "Aici va fi un pasaj!" Şi nu este nici acum. 

Oficialii din transporturi promit că în decembrie lucrările vor fi, totuşi, gata. Nu şi problemele.

Alexandru Vîlvoi, Asoc. România fără Gropi: Ea nu a fost gândită ca o centură, ea nu va fi niciodată mai mult de un bulevard. Nu putem face o comparaţie cu ce s-a întâmplat la Sofia, deoarece aici lipseşte un pasaj. La fel şi la Domneşti. 

Că lupta cu traficul infernal e deja pierdută o recunosc şi şefii de la Drumuri. 

Alin Şerbănescu, reprezentant CNAIR: Această centură nu mai este adaptată sau nu mai corespunde unui drum de mare viteză. Pe stânga şi pe dreapta s-au construit depozite, case, locuri de birouri, zone rezidenţiale. Orice modernizare şi orice îmbunătăţire i-am aduce se va comporta ca un bulevard în oraş. + Este similar bulevardului Ştefan cel Mare. 

În prezent se lucrează în patru puncte pe centura Capitalei. Pasajele Olteniţa şi Berceni sunt la 56 la sută, iar autorităţile spun că vor fi gata până la sfârşitul anului. Şi pasajul Domneşti, unde lucrările au depăşit 70%, va fi inaugurat în 2022. Însă nu ştie nimeni când va fi gata tronsonul dintre DN2 şi Autostrada Soarelui. Termenul limită a fost 2021. Doar că lucrările sunt abia la 17%.

Alin Şerbănescu, reprezentant CNAIR: Avem echipe în şantiere, efectiv trimise de la CNAIR, pentru a găsi soluţii şi a reuşi să îi mobilizeze pe constructori, astfel încât să recupereze din timpul pierdut. În primul rând, îi învaţă să se organizeze.

Autorităţile române îşi pun nădejdea în noul proiect: Autostrada Zero. Dar nici măcar cei mai optimişti politicieni nu îşi imaginează că vom circula cu 130 de km pe oră în jurul Bucureştiului mai devreme de 2025. Să vedem acum lecţia bulgară: 

Centura este autostradă în toată regula şi nimic de aici nu seamănă cu ce avem acasă. Pasajele suspendate, benzile pentru accelerare sau decelerare şi bretelele de legătură te duc mai degrabă cu gândul la şoselele din vest decât la o ţară balcanică. 

Nici măcar în zona industrială nu te blochezi în trafic. Proiectanţii s-au gândit la tot. ​

Cristina Oprea, reporter Observator: Şi aici găsim serviceuri auto, parcări sau tot felul de depozite. Accesul către aceste spaţii nu se face însă direct din şoseaua principală. Pentru fiecare dintre ele au fost construite bretele separate, astfel încât cei care circulă pe centură să nu fie încetiniţi.

Capitala Bulgariei, ocolită complet în doar o oră

Transportatorii de meserie îşi amintesc şi cum s-a construit drumul. Porţiunea care dirijează traficul spre greci a fost de la bun început o prioritate iar bulgarii au înţeles de mult că drumurile bune aduc şi valori mai mari de trafic şi taxe la buget.

Odată ce nu se mai suprapune cu traseul către vama Kulata, centura se îngustează, iar peisajul începe să semene cu cel mioritic. 

Cristina Oprea, reporter Observator: Iată cum se circulă la o oră de vârf pe porţiunea de şosea care nu a fost modernizată. Un lucru e cert: acolo unde nu sunt investiţii, sunt probleme în trafic. 

Este ora patru după-amiaza, moment tocmai bun pentru un experiment: ne punem în mişcare şi nu ne oprim până când nu ajungem de unde am plecat. Avem de parcurs 62 de kilometri în jurul Sofiei. Închidem cercul într-o oră şi 5 minute.​

Cristina Oprea, reporter Observator: Am mers pe doar 20 de kilometri de şosea nemodernizată iar diferenţa am parcurs-o în condiţii impecabile, pe o şosea cu cel puţin 3 benzi pe sens

Şi mai avem, din Bulgaria, o veste bună pentru români. Şantierul autostrăzii care va lega Nordul ţării de Sofia, pe care vor merge şi românii când vor pleca cu maşinile către Grecia, e la 30 de kilometri de vama Calafat. (cadre cu santierul la inceputul brutului 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰