Cum va arăta mâncarea anului 2050: de la gust la inteligență artificială
Există o întrebare care, deși pare banală, are un răspuns din ce în ce mai complicat: ce mâncăm, de fapt, azi?
Într-o lume în care rafturile magazinelor sunt pline de alimente ultraprocesate, iar timpul pentru a găti pare un lux, modul în care ne hrănim a devenit mai mult decât o chestiune de gust – a devenit o chestiune de sănătate publică.
Potrivit datelor Eurostat, românii se numără printre cei mai mari consumatori de alimente procesate din Uniunea Europeană, iar doar o treime declară că mănâncă fructe și legume zilnic. Raportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2023) arată că peste 58% dintre adulții din România sunt supraponderali, iar unul din patru copii are probleme de greutate. Aceste cifre conturează o realitate dură: alimentația noastră actuală ne scurtează viața.
În acest context, evenimente precum RO.aliment Show 2025, organizat la Cluj-Napoca între 13 și 15 octombrie, vin cu o propunere diferită – una care leagă alimentația de știința longevității. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, partener științific al evenimentului, susține un demers esențial: educarea publicului și a industriei alimentare în direcția unei nutriții care prelungește viața.
La RO.aliment Show 2025, aceste teme globale devin locale. În colaborare cu Senatul Științific al FDVDR, organizatorii încurajează publicul și industria să gândească hrana viitorului ca pe un instrument de sănătate, nu doar ca pe o sursă de plăcere.
Unul dintre cele mai așteptate momente ale evenimentului este panelul „de Bun Gust”, dedicat impactului alimentației asupra îmbătrânirii organismului.
Cercetători, medici și nutriționiști vor discuta despre modul în care ultraprocesarea alimentelor modifică microbiomul intestinal – acea rețea de bacterii benefice care influențează imunitatea, metabolismul și chiar starea de spirit. Dezechilibrele din microbiom sunt astăzi asociate cu inflamația cronică, una dintre cauzele majore ale îmbătrânirii premature.
Schimbarea comportamentelor alimentare nu se poate face însă doar prin informație, ci și prin inspirație.
Românii încep să fie tot mai interesați de mâncarea locală, neprocesată, dar în același timp caută alternative rapide. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, 68% dintre români declară că au redus în ultimii ani consumul de carne roșie, iar 45% spun că sunt dispuși să încerce produse alternative pe bază de plante. În marile orașe, conceptul de „flexitarianism” – alimentația predominant vegetală cu excepții ocazionale – începe să prindă rădăcini.
Tendințele globale arată aceeași direcție: Japonia, țara cu cea mai mare speranță de viață din lume (84,7 ani potrivit World Bank, 2023), promovează de peste un deceniu principiul „shoku-iku” – educația alimentară ca politică de sănătate națională. În Danemarca, guvernul sprijină prin fonduri publice dezvoltarea alimentelor „pro-longevitate”, iar în Statele Unite, companii biotech lucrează deja la diete personalizate genetic.
De altfel, vizitatorii sunt invitați să trimită propriile propuneri de alimente anti-aging – produse inovatoare, sustenabile, care pot contribui la creșterea duratei și calității vieții – la adresa [email protected].
Într-o lume în care stresul, sedentarismul și lipsa timpului au schimbat felul în care ne hrănim, ideea de a mânca „pentru longevitate” pare să fie nu doar un trend, ci o soluție.
Poate că alimentația viitorului nu va fi doar despre ce ne place, ci despre ce ne păstrează tineri mai mult timp.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
