Video Experiment Observator: Concluzie surprinzătoare, după analiza unui aliment consumat de români. Cea mai clară dovadă

România este în top 10 ţări din Uniunea Europeană la producţia de miere: 22.000 de tone anul trecut. Din străinătate au mai venit aproape 10.000 de tone, cele mai multe din China. 

Afacerea lui Tudorel. Are 120 de stupi în Călăraşi

Tudorel Neagu are 120 de stupi cu albine în Călăraşi, care produc 6.000 de tone pe an. Se plânge, însă, că nu a reuşit să semneze contract cu niciun magazin. Mierea mai ieftină din import nu îi lasă nicio şansă. Deşi unu din trei borcane venite din străinătate ar fi contrafăcute, spun apicultorii români. 

"Noi importăm non-UE, unde legislaţia este mai permisivă şi mierea poate fi considerată miere, dar şi cu un amestec de alte surogate de miere, alţi îndulcitori. Ar trebui cumva sprijinită apicultura românească printr-o etichetare corectă. O etichetare corectă înseamnă să ai provenienţa ei, să ai o analiză corectă la miere şi bineînţeles că se va reflecta şi în preţ", spune Tudorel Neagu, apicultor.

Experiment Observator: analiza mierii

Reporterii Observator au verificat acuzaţiile producătorilor de miere şi bănuielile românilor care au făcut reclamaţii la Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor. "Am cumpărat câteva borcane de miere dintr-un supermarket, miere adusă din import, dar şi câteva borcane direct de la apiculor, din piaţă. Am găsit un laborator pentru analiza mierii, iar acum vrem să vedem dacă produsul este sau nu conform", a explicat Alin Stan, reporter Observator.

După analize care au durat trei zile, specialiştii de la un laborator au dat verdictul. Nu ar cumpăra mare parte din mierea pe care au verificat-o: "A stat doi ani, putea să stea şi în condiţii necorespunzătoare, adică să stea undeva la căldură şi în cazul acesta îi creşte HMF-ul". 

Dovada că nu toată mierea e naturală

Şi mierea cumpărată din magazin, şi cea luată din piaţă avea un indice care arăta că nu este naturală. Acesta creşte peste patru, limita maximă acceptată în Uniunea Europeană, dacă mierea este veche sau încălzită în timp ce i se adaugă îndulcitori pentru a o dilua. "S-a obţinut un HMF cu valoarea de 6,6 ceea ce arată că mierea a fost lichefiată, cel mai probabil la o temperatură mai mare decât cea indicată", declară experţii de la laborator.

"Poate fi într-o concentraţie mai mare dacă mierea a fost falsificată cu un sirop de zahăr. Un nivel de aproape 7 mg/suta de grame, mă duce cu ideea mai mult pe zona de falsificare", susţine Mircea Oroian, profesor Facultatea de Inginerie Alimentară.

Dincolo de analizele de laborator, românii au propriile metode cu care testează mierea. "Se simte la gust. Mierea adevărată te ustură pe gât", spune un trecător. "Dacă se zahariseşte, înseamnă că totuşi este naturală", crede altcineva.

La ce trebuie să fie atenţi românii

Culoarea şi textura mierii sunt alte aspecte la care trebuie să fim atenţi, ne sfătuieşte preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine. "Recomand clienţilor să se uite atent ca pe etichetă să fie trecut că s-au făcut analizele corespunzătoare printr-un buletin de analize. Ce se vinde pe piaţă şi eu am dubii de multe ori şi văd în hipermarketuri o miere de salcâm cristalizată sau de o culoare dubioasă. De multe ori nu este miere, nu că nu este miere de salcâm", spune Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine.

Un român consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 de miere. Apicultorii spun că, dacă ar avea încredere că nu este falsificată, s-ar bucura mai mult de beneficii: sporeşte imunitatea, ajută organismul în lupta cu microbii şi are proprietăţi antioxidante.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰