Fostul Palat al Navigaţiei din Constanţa, bijuterie arhitecturală, zace în paragină

• Clădirea datează din 1922.
• Un proiect de reabilitare de 3 milioane de Euro a rămas blocat.
• Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19.

Inaugurată cu fast în 1922, casa Embiricos sau fostul Palat al Navigației aducea strălucire în oraşul de la malul mării, renumit în acele vremuri pentru arhitectura sa.

Diana Slav, ghid de turism: Aceasta familie Embiricos, comercianti in special de cereale. In 1922 au avut o afacere atat de dezvoltata incat au avut si linie transatlantica Constanta New York.

Marea criză economică mondială a pus însă lacătul pe afacerea călătoriilor transatlantice, iar cel de-al Doilea Război Mondial a tras la mal afacerile din port. A venit apoi comunismul care şi-a pus amprenta distrugerii pe strălucitoarea casă, transformată pentru început în bloc de locuințe sociale. Din grandoarea de altădată au rămas doar urme. Ce a rezistat celor 50 de ani de comunism a fost distrus fără milă după Revoluţie.

Vezi și

Cladirea a fost complet vandalizata de oamenii strazii, lemnaria a fost pusa pe foc pentru ca ei sa se incalzeasca pe timpul iernii. Feroneria artistică a fost demontată şi vândută samsarilor de fier vechi. În interior au mai rămas doar moloz şi ruină.

Diana Slav, ghid de turism: O turista din Australia m-a intrebat cand s-a terminat razboiul la noi.  A considerat ca asta este singura explicatie logica a acestor cladiri pe care le avem in paragina in tot centrul vechi.

Reabilitarea este singura soluție. Dorinţă există: un proiect în valoare de 3 milioane de euro, finanţat din fonduri europene, prevede refacerea clădirii monument. Însă planurile sunt blocate în conflicte, iar municipalitatea aruncă vina în curtea vecinilor.

Diana Sobaru, reprezentant Primăria Constanţa: Sunt ceva probleme cu cativa dintre vecini care nu au vrut sa-si dea acordul pt inceperea lucrarilor.

Perete în perete cu Casa Embiricos stă basilica Sfântul Anton, dominată de construcţia mult mai înaltă. Oamenii bisericii se tem că lucrările ar afecta direct acoperişul basilicii, aşa că nu îşi dau acordul până nu primesc garanţii în scris.

Ieronim Iacob, monsenior: Dorim din suflet reabilitatea, insa nu cu orice cost. Am cerut o minima protectie pentru biserica, sa nu se intample ceva de genul Catedral Plaza de la Bucuresti.

Deocamdată, arhitectura vechiului oraş rămâne ascunsă în praf şi neputinţă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰