Portul popular, o tradiție moștenită din generație în generație

• Portul popular, armonie și prospețime
• Costumația, transmisă din generație în generație

Pe tanti Emilia am găsit-o în micul atelier de la ea acasă, de pe Valea Mureşului. Ştie să ţeasă de mică şi a moştenit această pasiune de la mama ei. În perioada de izolare, a cusut de zor la război costume pentru doritori.

EMILIA SORLEA - Au mai venit cântăreţe de astea care cântă au fost şi au spus să le mai fac şi lor că le-a plăcut că au zis că sunt cu pânză şi sunt originale.

Costumele populare sunt cusute manual şi confecţionate din pânză de casă. Toate straiele trec prin războiul de ţesut construit chiar de bărbatul alături de care trăieşte de peste 51 de ani.

Vezi și

La 30 de kilometri distanţă, aceeaşi pasiune o are şi Rafila Moldovan, cea care anul trecut a primit de la Ministerul Culturii titlul onorific de tezaur uman viu. Şi ea şi-a găsit alinarea în ţesut şi cusut.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Pânza o lucrează la răboiul de ţesut, apoi îi adaugă modelul de mână, cu aţă sau mărgele. Are şi ajutor de nădejfe. Pe Maria, fata vecinilor, care este elevă la Liceul de Arte.

MARIA POP, ELEVĂ - Sunt mândră în costumul popular, sunt mândră să învăţ, chiar dacă poate uneori nu am răbdarea necesară, dar mereu când am timp vin să o ajut pe mătuşa Rafila.

Casa Rafilei Moldovan arată ca un muzeu cu o mulţime de valori strânse de-a lungul celor 80 de ani ai săi.

Rafila Moldovan aşteaptă acum redeschiderea târgurilor de profil pentru a putea merge să-şi vândă creaţiile.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰