Video Războiul dietelor, între sănătate şi pericolul. Care sunt trendurile din farfurie
Mai multe legume, mai multă carne sau mai puțină mâncare. În goană, după longevitate și un corp cât mai perfect, cele mai populare diete devin legi alimentare și un adevărat stil de viață. Unii renunță complet la carne și devin vegetariani, convinși că acesta este secretul sănătății. Alții sunt în extrema cealaltă, carne la fiecare masă, eventual o mică salată lângă, proteine să fie. Și mai sunt și cei care numără cu sfințenie orele de fasting, adică acea fereastră de obicei de 16 ore în care să nu mănânce nimic.
Doar că rămâne totuși o întrebare. Unde se termină sănătatea și unde începe riscul? Vorbim în cele ce urmează cu cei care s-au reinventat prin dietă, dar și cu medicii care trag un semnal de alarmă. Nu orice este la modă e și sănătos.
Asta e masa de prânz de obicei, un mix de legume.Încerc în fiecare zi să consum minim 30 de plante.
Andrei este vegan de mai bine de 15 ani. Venirea primului copil în familie l-a motivat să-și schimbe stilul de viață. S-a inspirat din dietele maratoniștilor de peste ocean, el însuși având această pasiune. De atunci a exclus total din alimentație consumul de carne, lactate și ouă. Practic a eliminat orice produs de origine animală.
Cântăream vreo 20 de kg plus și analizele nu arătau foarte spectaculos, am zis că ar fi păcat să nu prind și eu nunta copilului, să mă joc cu nepoții.
Deși era carnivor convins, s-a adaptat treptat. Iar în timp, întreaga familie a ajuns să urmeze aceeași alimentație.
Am văzut că mă simt foarte bine, că am mai multă energie, că mă refac foarte repede după antrenamente, că îmi îmbunătățesc timpii în concurs. Și am zis, clar, uite, e o soluție foarte bună.
Medicii nu negă beneficiile unei astfel de alimentații, dar spun că există și reversul medaliei.
Privăm corpul de proteină animală și atunci sațietatea intervine greu, tendința de a mânca mai mult apare pe perioadă. Este bine să-l ținem, ajută, dar nu pe termen lung. Masa musculară se pierde și ea, nu se pierde doar gresimea.
La polul opus sunt adepții proteinei din carne, cum este Cristian, antrenor de fitness.
Depui mai mult efort în sală, faci un antrenament muscular pentru hipertrofie, pentru dezvoltarea masei muscularei. Este nevoie de un aport mai mare de proteină. Masa de prânz conține carne în mare parte, fie că e vită, fie că e pește, fie că e pui. Orez pentru carbohidrați sau cartofi dulce și avocado sau pe lângă o mână de nuci pentru grăsime.
Mănânc doar grăsimi și proteine, fără carbohidrați sau foarte puțin carbohidrați. Keto, dacă vreți. Urmăream oameni pe YouTube și acolo am înțeles care ar putea fi avantajele pentru ala.
Dukanul acesta, că este vestit în rândul populației generale, regimul hiperfloteic are niște beneficii excelente. În primul rând se bazează pe consumul de proteină de origină animală, lapte, brânză, carne, ouă, ceea ce îi oferă omului o sațietate crescută și în final ajunge să slăbească, spune Teodor Blănaru, medic chirurg bariatric.
Dacă țineți o dietă proteică, probabil ați văzut că rafturile magazinelor sunt pline de astfel de produse, de la iaurturi, shake-uri până la batoanele proteice care promit rapid energie și o sursă mare de proteine, însă nutriționiștii ne atenționează și spun că nu ar trebui să înlocuim mesele principale.
Și nici să ne apucăm de un astfel de regim fără un set de analize înainte.
Persoanele care au sensibilitate pe partea asta de rinichi, sistemul renal, crește riscul de insuficiență renală. Crește ureea, trebuie să începem să luăm tratamente, mai spune medicul Teodor Blănaru.
Important este să mâncăm diversificat zi de zi, să mâncăm suficiente proteine, suficienți carbohidrati complex și grăsim sănătoase, mai spun specialiştii.
În aceeași goană, după longevitate și silueta perfectă, mai sunt și cei care consideră că poți mânca orice dacă o faci doar între anumite ore. Pe scurt, postul intermitent, cunoscut și drept fasting, adică ai o fereastră în care te poți hrăni, de obicei de șase sau opt ore, iar în restul zilei nu mai mănânci nimic. Un stil de viață pe care l-a încercat și Mădălina, voia să scape de kilogramele acumulate după naștere.
Am auzit despre el pe internet și de la alte persoane. Am început, mai ales într-o perioadă în care lucram foarte mult, mi-am dat seama că nu este un lucru care îl pot ține la nesfârșit.
Exact asta recomandă și medicii. Deși studiile au arătat că poate aduce beneficii extraordinare pentru sănătate, pe termen lung, postul intermitent poate deveni periculos.
În acea pauză de 16 ore de repaus alimentar, corpul intră într-o stare de autofagie și studiile spun că se consumă practic nu doar celulele grăsoase, ci și cele canceroase. Să țin un stil de viață de intermitent fasting, să țin un an de zile, e prea mult, spune medicul Teodor Blănaru.
În plus, fasting-ul nu este recomandat celor cu gastrite sau colon irritabil, ci nici celor care suferă de diabet zaharat, pentru că în perioadele lungi fără hrană pot duce la scăderea periculoasă a zahărului din sânge, mai ales în combinație cu medicația cu insulina.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
