Studiu: Bucureștenii petrec în trafic echivalentul a 12 zile pe an

Conform analizei citate de Agerpres, Bucureștiul stă cel mai prost la acest capitol. Locuitorii pierd cam 12 zile pe an, ceea ce înseamnă jumătate din concediul de odihnă legal. 

Există un "Excess Travel Time Ratio (ETTR) - care în București se ridică la aproximativ 45%. Capitala stă, de departe, cel mai prost la acest capitol. Orașe precum Timișoara și Iași au o situație deloc roz, cu câte nouă zile petrecute pe an. 

Din studiu reiese că sunt și excepții pozitive la scară mare, cum ar fi Brăila și Galați, cu populații ce depășesc 150.000 de locuitori, dar care reușesc să intre în zona "verde" a clasamentului, cu doar 3,6 - 4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic, notează jurnaliștii Agerpres, pe baza acestui studiu. "Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației", se arată în sursa citată.

Orașe mici, trafic pe măsură

În mod firesc, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. "Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3 - 3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă. Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut", se menționează în document.

Cel mai prost se circulă în miezul zilei

Din raport reiese și că nu mai putem vorbi de ore de vârf în sensul clasic (când oamenii intră și ies de la muncă). Mai nou, este extrem de aglomerat și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite. 

"Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00 - 14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare-ieșire din oraș", a declarat, într-un comunicat de presă, Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și manager de proiect City Index.

Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (7:00 -08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie - iunie 2025, de luni până vineri, între orele 7:00 și 20:00, în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.

 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰