Tocanul de oaie, o nouă reţetă românească pe lista produselor protejate de stat

De Redactia Observator.
Publicat: 24.07.2019, 21:35.
Actualizat: 24.07.2019, 21:38

Tocanul de oaie, mâncarea de bază a ciobanilor în transhumanţă, este de azi produs tradiţional. Singurii care îl pot vinde şi promova sunt proprietarii unei stâne de pe Transalpina. O mâncare obişnuită pentru ei, o revelaţie pentru turiştii care le-au trecut pragul.

Tocanul de oaie, mâncarea de bază a ciobanilor în transhumanţă, este de azi produs tradiţional. Singurii care îl pot vinde şi promova sunt proprietarii unei stâne de pe Transalpina. O mâncare obişnuită pentru ei, o revelaţie pentru turiştii care le-au trecut pragul. Printre cei cuceriţi de preparat s-a numărat şi Simona Halep. Descoperim de ce este această mâncare specială, în materialul următor.

Cu răbdare şi pricepere, ciobanii de lângă Transalpina pregtesc tocanul de oaie, o mâncare care de azi are statut de produs tradiţional.

Grăsimea şi carnea de pe burtă sunt singurele ingrediente din care se face un tocan. Grăsimea este fiartă în apă, iar în seul rămas se adaugă bucăţile de carne. La foc domol de lemne, tocanul este gătit ore bune.

Bucăţile de carne friptă se pun la păstrat într-o burtă spălată şi întoarsă pe dos. În felul acesta, un tocan poate rezista fără să se strice o iarnă întreagă. Un lucru care le-a prins mereu bine ciobanilor care pleacă în transhumanţă.

Turiştii care trec pe lângă stâna familiei Babu iau însă tocanul direct din ceaun. De altfel, vizitatorii sunt cei care i-au îndemnat pe ciobani să îşi promoveze reţeta şi să transforme stâna în pensiune.

Chiar şi Simona Halep a ajuns la stâna restaurant şi a gustat din faimosul tocan. A fost impresionată de gust şi a rămas prietenă cu gazdele. Gustul reţetei este o revelaţie pentru toţi cei care o încearcă.

Atestatul de produs tradiţional le dă dreptul producătorilor să fie singurii care folosesc numele reţetei. Este, în acelaşi timp, un certificat de garanţie care poate fi folosit în promovare.

Gazdele trebuie să dovedească, în schimb, că preparatul este făcut după metode tradiţionale, cu produse locale şi fără să folosească utilaje industriale.

Peste 700 de astfel de produse au fost omologate până acum. Printre ele - burticanul de mangaliţă din Dolj sau cârnaţii la bardă din Ilfov.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.