Explicaţia cercetătorilor pentru craterele misterioase din Siberia. Ce este un "cryopeg"

În urmă cu un deceniu, un crater misterios a apărut în zona arctică a Rusiei, formând o gaură uriașă de sute de metri lățime. Era înconjurat de bucăți enorme de pământ și gheață. Din 2014, peste 20 de astfel de cratere au explodat în peninsulele Yamal și Gydan din nord-vestul Siberiei, scrie CNN.

Craterele au intrigat și nedumerit oamenii de știință, care au petrecut ani de zile încercând să dezvăluie modul în care au erupt. Au apărut o serie de ipoteze, inclusiv teorii controversate precum un meteorit sau chiar extratereștri.

Explicaţia oamenilor de ştiinţă pentru zecile de cratere din Siberia

Oamenii de știință erau deja de acord în general că craterele se formează atunci când gazele prinse sub tundra - inclusiv metanul care încălzește planeta - se acumulează sub pământ, provocând apariția unei movile la suprafață. Când presiunea de dedesubt depășește rezistența solului de deasupra, movila explodează.

Ceea ce este încă de dezbătut sunt mecanismele mai specifice ale modului în care se formează presiunea și exact de unde provine gazul.

O echipă de cercetare de la Universitatea Cambridge a decis să investigheze acest aspect.

Ei s-au gândit mai întâi dacă exploziile ar putea fi reacții chimice, dar acest lucru a fost rapid exclus. Ceea ce au descoperit cercetătorii se învârte în jurul geologiei complexe a acestei zone din Siberia.

Se întâmplă așa: sub pământ este permafrost gros - un amestec de sol, roci și sedimente ținute împreună de gheață. Sub acesta se află un strat de „hidrati de metan”, o formă solidă de metan.

Între cele două se află porţiuni formate din apă sărată, neîngheţată, numite „cryopegs”.

Pe măsură ce schimbările climatice determină temperaturi mai calde, stratul superior al solului se topește, ceea ce face ca apa să se prelingă prin permafrost și în criopeg, infiltrandu-se în acest strat de apă sărată.

Problema este că nu este suficient spațiu pentru apa suplimentară, așa că criopegul se umflă, crește presiunea și solul "se rupe". Aceste fisuri provoacă o scădere rapidă a presiunii în adâncime și provocând o eliberare explozivă de gaz.

Alți cercetători resping această teorie

Evgeny Chuvilin, cercetător principal la Institutul de Știință și Tehnologie Skolkovo din Moscova, care a petrecut ani de zile studiind craterele de aproape, a spus că ideea studiului este „nouă”, dar respinge ideea că se potrivește cu geologia regiunii.

Permafrostul din nord-vestul Siberiei este neobișnuit pentru cantitățile foarte mari de gheață și metan, a spus el pentru CNN. Ar fi greu pentru apa din stratul superior al solului să împingă prin acest strat gros și dens de gheață pentru a ajunge la criopegurile adânci sub pământ.

Descoperirile sunt „încă prea generale” și nu țin cont de complexitatea regiunii, a spus el pentru CNN.

Ceea ce majoritatea oamenilor de știință sunt de acord, însă, este că schimbările climatice joacă un rol și ar putea duce la o creștere a acestor cratere explozive în viitor.

Încălzirea globală „afectează rezistența rocilor înghețate de deasupra gheții subterane cu cavități saturate de gaz”, a spus un cercetător, făcând mai ușor ca gazul să iasă de jos. Pe măsură ce schimbările climatice accelerează, a adăugat el, acestea pot duce la mai multă degradare a permafrostului, explozii puternice de gaz și noi cratere.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰