Video Barbados este prima ţară care îşi construieşte o ambasadă în metavers
Barbados este prima ţară care îşi construieşte o ambasadă în mediul digital. Misiunea diplomatică va fi lansată în ianuarie pe o platformă digitală.
Acesta este însă doar primul pas, iar autorităţiile se pregătesc să se extindă şi în alte universuri virtuale. Conceptul a devenit tot mai atragător după ce Facebook a anunţat că îşi va schimba denumirea în Meta şi că va lansa propriul "metavers".
Metaversurile sunt universuri inspirate de lumea reală, unde utilizatorii pot trăi virtual.
Facebook a anunţat că va angaja 10.000 de persoane cu calificări înalte în Europa, pe parcursul următorilor 5 ani, pentru a construi metaversul de care a vorbit recent şi Mark Zuckerberg.
Planul lui Mark Zuckerberg pentru implementarea realităţii augumentate
- Facebook îşi schimbă numele şi priorităţile: "Ne vom concentra pe metavers, nu pe Facebook". Proiectul colosal...
- Cum au integrat esteticienii Inteligenţa Artificială în saloanele lor. Clienţii nu mai au surprize la final
- Inteligenţa Artificială va revoluţiona piaţa muncii în următorii 5 ani. Până în 2030, 50% dintre angajaţi...
- Milioane de credincioşi folosesc o aplicaţie creată de doi români. Foloseşte versete din Biblie pentru a-şi...
- Telefonul, de la enigmă la aliat. Cursuri pentru seniorii care vor să devină experți în tehnologie: "Vreau să...
Co-fondatorul Facebook Mark Zuckerberg, director general al Meta, a declarat luni că un nou senzor tactil şi un material plastic ar putea susţine împreună dezvoltarea metaversului, transmite CNBC, citat de news.ro.
În colaborare cu specialişti de la Carnegie Mellon University, cercetătorii în domeniul inteligenţei artificale ai Meta au creat ”o piele” din plastic deformabil cu o grosime de sub 3 milimetri. Materialul relativ ieftin, cunoscut sub numele de ReSkin, are în interior particule magnetice care produc un câmp magnetic. Când pielea intră în contact cu o altă suprafaţă, câmpul magnetic de la particulele încorporate se modifică. Senzorul înregistrează schimbarea fluxului magnetic, înainte de a transmite datele unui software AI, care încearcă să înţeleagă forţa sau atingerea care a fost aplicată.
Pielea a fost testată pe roboţi care manipulau fructe moi, inclusiv struguri şi afine. De asemenea, a fost plasată într-o mănuşă de cauciuc, în timp ce o mână umană a modelat o chiflă. Sistemul de AI a trebuit să fie antrenat pentru 100 de atingeri umane pentru a se asigura că are suficiente date pentru a înţelege modul în care schimbările câmpului magnetic se raportează la atingere.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰