Video Ne verificăm telefonul de 144 de ori pe zi, arată studiile. Sfaturile psihologilor pentru detox digital
Un scroll, un clip, două şi nu ne mai putem opri. Telefonul ne mănâncă aproape tot timpul. Îl verificăm, în medie, de 144 de ori pe zi. Şi nici măcar nu ne mai dăm seama că facem asta. Pe scurt: suntem dependenţi digital, o afecţiune pe care specialiştii o compară cu dependenţa de droguri sau de alcool. Practic, simptomele sunt aceleaşi. Cu fiecare "reel", primim doze de dopamină şi intrăm în sevraj dacă ne pică internetul sau rămânem fără baterie. Iar dacă noi, adulţii, am ajuns aici, gândiţi-vă ce impact au toate aceste lucruri asupra copiilor. Vestea bună e că, încet încet, începem să conştientizăm că ecranele ne fac rău. Şi aşa au apărut tot felul de soluţii de dezintoxicare digitală.
Mamă: Măi copile, e destul astăzi!
Copil: Încă 5 minute
Mamă: Dar deja au trecut cele 2 ore
Copil: Încă 5 minute
Aşa arată luptele zilnice între părinţi şi copiii hipnotizaţi de ecrane. Andreea este din Braşov şi are un băieţel de 11 ani. Încă de când i-a cumpărat telefonul, a impus limite în ceea ce priveşte timpul pe care-l petrece în lumea digitală.
"După ce i-am luat telefonul, am pus limită de 2 ore pe zi, am instalat Family Link, îmi arată exact aplicațiile pe care petrece timp și se poate seta o limită ca să i se închidă netul după un timp. Acum că a venit vara și e pasionat de bicicletă, își lasă orice device deoparte”, explică Andreea, mamă.
Copiii sunt însă cei mai buni imitatori. În zadar le spun părinţii să nu mai stea pe telefon, dacă ei la rândul lor fac asta în mod constant. Andreea recunoaşte că pierde, zilnic, 5 ore pe ecrane.
"Astăzi am 4 ore şi 14 minute. Cel mai mult cât am stat, au fost 7 ore, ce am făcut oare? Facebook.", mărturiseşte Andreea.
Este numărul de ore pe care îl petrec cei mai mulţi dintre noi în faţa ecranelor. Adică mai mult de jumătate din timpul în care nu dormim. Adolescenţii pierd 8 ore pe telefon, în timp ce tinerii până la 22 de ani pot ajunge chiar şi la 9 ore. Un clip. Încă unul. Și încă unul. Până când nu ne mai putem opri. Pentru că platformele sunt făcute să ne ţină în dependenţă.
Reporter: Ce îţi consumă cel mai mult?
Cetăţean: Cred că TikTokul şi Instagramul. Pentru scrollat, dar şi mesaje în general. Mai mult de amuzament şi când mă plictisesc mă uit pe TikTok.
Cetăţean: Sunt vreo 11 ore pe zi
Reporter: Nu e îngrijorător?
Cetăţean: Depinde ce faci pe ele, în mare parte da, pentru cei care nu fac nimic productiv. Mai am perioade când pur şi simplu îmi las telefonul afară, în casă, ies pe balcon, stau să mă liniştesc. Funcţionează o oră, două, te ajută să fii tu mulţumit cu tine.
Dependența de telefoane nu mai e o glumă, ci o realitate. Ne începem dimineața în fața ecranului, iar seara, de cele mai multe ori, o încheiem la fel. Ca să înțelegem fenomenul, am accesat și eu timpul de utilizare pe telefon: în total 8 ore și 12 minute, echivalentul unui job, însă fără beneficii și fără pauze.
Cu fiecare "scroll", creierul primeşte constant doze de fericire, spun neurologii. Chiar de până la de cinci ori mai mari decât în cazul unor substanţe psihotrope. Practic, dependenţa de telefon funcţionează ca cea de alcool sau de droguri.
"E ca și când mergem la un restaurant și nu avem meniu, nu știm ce să alegem, motiv pentru care ți se livrează o multitudine de preparate, și fiecare îți angajează, într-un timp foarte scurt, toate aceste aspecte senzoriale, iar creierul trebuie să le facă față. Practic, pierzi libertatea de a alege, dar câștigi surpriza, adică dopamina", explică psihologul Mădălina Elena Roșu.
De ce ne "fură" ecranele atât de uşor? Psihologii spun că viaţa pe pilot automat ne face să suportăm tot mai greu plictiseala şi lipsa unor stimuli. Vorbim despre un consum inconştient care scade atenţia, concentrarea şi provoacă anxietate şi sedentarism. Nu degeaba cuvântul anului 2024 a fost "brain rot", tradus prin "putregai cerebral" şi folosit pentru a arăta impactul consumului excesiv de conţinut online.
"Apar secvențe în care uiți lucruri mărunte. Apoi te găsești în secvențe sociale și nu mai ai prieteni", adaugă psihologul.
La copii, riscurile sunt şi mai mari, creierul lor fiind în plină dezvoltare. Jumătate dintre copiii care stau în faţa televizorului sau telefonului mai mult de 4 ore, înainte de culcare, au probleme cu somnul.
"Exemplul cel mai puternic suntem noi. Răspund la un apel urgent sau trimit un mesaj rapid și apoi las telefonul deoparte", spune o mamă.
Paradoxal, creatorii de conţinut ne învaţă pe TikTok, prin aceleaşi videoclipuri scurte, cum să scăpăm de dependenţa de ecrane.
"Oprește toate notificările. Setează o alarmă puternică și pune telefonul în altă cameră", explică un creator de conținut.
La nivel global, există mai multe trenduri prin care lumea încearcă să combată acest fenomen şi chiar şi aplicaţii. Detoxul digital se referă la pauze controlate mai ales seara, înainte de somn. Un weekend offline, o săptămână fără reţele sau o jumătate de oră pe zi fără telefon sunt alte metode prin care putem pune limite acestei dependenţe. Alţii se întorc la hobby-urile de altădată şi îşi rezervă timpul liber pentru a învăţa arta croşetatului. Şi tot aşa au apărut şi vacanţele de tip retreat, care promit regăsire spiriturală şi deconectare de la telefon.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
