Cât pierde România lunar pentru că nu este în Schengen: "Dacă austriecii exersează pe UE egouri politice, să plătească pierderile economice ale României"
Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice".
De Redactia Observator la 08.12.2022, 14:41
Dacă austriecii vor să exerseze pe Uniunea Europeană egourile lor politice legate de alegerile pe care le au în ianuarie, atunci să plătească 200 de milioane de euro pe lună pierderi pentru economia României, pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, a afirmat, joi, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu, relatează Agerpres.
"Se va întâmpla astăzi. Eu sunt în continuare optimist. Am văzut cu toţii zilele trecute discuţiile, inclusiv cele publice. Mi se pare că doi lideri din Austria, cancelarul şi ministrul de interne, practic încearcă să ia ostatice toate valorile şi principiile Uniunii Europene de când s-a fondat Uniunea Europeană şi nu să nu mai respecte nimic, pentru că aşa vor ei. Eu nu cred că lucrurile vor rămâne aşa. Din punct de vedere economic eu cred că Schengen este şi o chestiune economică sau este, poate în primul rând o chestiune economică. Este o chestiune şi de respect pentru 30 de milioane de cetăţeni români şi bulgari. Dar este o problemă economică şi dacă nu conştientizăm acest lucru, trebuie să mergem în toate punctele noastre de trecere a frontierei către vest şi să vedem acolo tiruri care stau zile întregi ca să treacă punctul de trecere a frontierei. Şi sunt kilometri de tiruri", a menţionat Nicolescu, într-o conferinţă de presă, organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Acesta a adăugat că, în baza unei analize realizată de o companie de consultanţă, fiecare lună de întârziere în aderarea României la Schengen înseamnă minimum 200 de milioane de euro mai puţin la Produsul Intern Brut al ţării,
"Am văzut o analiză foarte serioasă, o modelare foarte serioasă făcută de o firmă de consultanţă din Big 4. Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minim 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al României. Aceeaşi analiză arăta că, în cei 11 ani pe care i-am pierdut, suma pierderilor la PIB-ul României a fost în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro. Eu cred că este momentul să spunem că nu se mai poate aşa şi dacă austriecii vor să exerseze pe Uniunea Europeană egourile lor politice legate de alegerile pe care le au în ianuarie, la alegerile regionale, dacă vor să utilizeze valorile Uniunii Europene în sensul de a nu le mai respecta, până la urmă să dea banii ăştia - 200 de milioane de euro pe lună, pierderi pentru economia României. Inclusiv, atenţie, pentru multe firme cu capital mixt româno-austriac sau chiar firme austriece care derulează afaceri în România", a afirmat el.
Florin Jianu: Plătim la transport 200 de euro în plus pentru că nu suntem în Schengen
La rândul său, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a spus că transportatorii din cadrul organizaţiei pe care o conduce au susţinut că există un cost per fiecare transport de minimum 200 de euro în plus, din cauza neintrării României în Schengen.
"Suntem obligaţi să fim optimişti în ceea ce înseamnă această aderare. România a dovedit solidaritate în acest an în tot ceea ce înseamnă conflictul din Ucraina şi, atât persoane, cât şi mărfuri din Ucraina au trecut în ordine, în siguranţă prin graniţele României, spre vest. De altfel, şi aceasta a fost o consecinţă pentru transportatorii români, pentru exportatorii români, pentru că li s-a mai adăugat şi lor timp în aşteptarea de la vămi. Transportatorii din cadrul Consiliului Naţional al IMM-urilor ne-au explicat că există un cost per fiecare transport de minim 200 de euro în plus, datorită neintrării sau neapartenenţei României la spaţiul Schengen. În discuţia pe care am avut-o acum două săptămâni în Austria şi cu privire la Schengen cu colegii noştri din partea patronală, efectiv aceştia erau uluiţi de ceea ce ce se întâmpla. Nu înţelegeau de unde aceste mesaje politice. Ei au înţeles foarte clar că consecinţele sunt nu numai pentru firmele, companiile, cetăţenii români, ci şi pentru investiţiile austriece în România. Austria este undeva în topul investitorilor din România. Cred că presiunea europeană, a tuturor celorlalte ţări care s-au aliniat cu privire la accederea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul Schengen va fi benefică, aşa încât astăzi să vedem o decizie corectă şi o decizie pozitivă pentru aceste trei ţări", a precizat Jianu.
Pe de altă parte, şeful CNIPMMR a ţinut să arate că politicienii de la Bucureşti nu ar trebui să-şi aroge meritele pentru o eventuală aderare a României la Spaţiul Schengen, întrucât nu trebuie să se "uite cei 11 ani în care diplomaţia românească n-a făcut foarte mulţi paşi în acest sens".
"Din perspectiva noastră, politicienii, dacă se întâmplă acest lucru, nu ar trebui să-şi aroge laurii, ci ar trebui să nu uite cei 11 ani în care diplomaţia românească n-a făcut foarte mulţi paşi în acest sens. Ce se întâmplă în acest moment, în opinia noastră, sau în ultimele săptămâni a fost aşa, un soi de heirupism. Nu au dovedit profesionalism, nu au dovedit seriozitate, nu au dovedit o coerenţă a intervenţiilor. Deci, 11 ani nu trebuie să-i facem uitaţi. Nu s-a întâmplat absolut nimic, nu am avut pe agenda publică, diplomaţia românească nu s-a pregătit în acest sens. Sigur, însă, că trebuie să fim cu toţii solidari în acest moment. Mediul de afaceri e cel care a spus prima oară că România trebuie să acceadă la spaţiul Schengen. Suntem optimişti că, astăzi, va exista un mesaj şi un vot pozitiv", apreciat Florin Jianu.
CNIPMMR a organizat, joi, o conferinţă de presă în care sunt prezentate, printre altele, propuneri privind salariul minim brut garantat în 2023. În cadrul evenimentului, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, Florin Jianu, şi Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, au parafat un protocol de colaborare între cele două entităţi.
