Comuna de pe malul Dunării care a făcut "Rai" dintr-un dezastru ecologic, cu 400.000 de euro. Planuri mari de viitor

Anual, zeci de mii de români mor din cauza poluării, cam câți locuitori are un oraş de mărimea Sighişoarei. Aerul e intoxicat de noxe, în timp ce pământul şi apa se transformă în otravă din cauza deşeurilor aruncate la întâmplare. Cel puțin 4 tone de gunoaie se estimează că ajung zilnic în apele Dunării, de pe afluenţi, de pe maluri, din amonte. Primarii localităţilor de pe malul fluviului se declară neputincioşi. În lupta cu poluarea, autorităţile nu au motive de laude. Exemplele că se poate învinge în lupta cu deşeurile sunt atât de rare că au ajuns să fie excepţia de la regulă.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Până nu demult, în locul oazei de verdeaţă cu căsuţe pitoreşti din imagini era o groapă ilegală de gunoi. Munţi de deşeuri poluau malul Dunării. Primarul comunei Bistreţ - Dolj a văzut dincolo de gunoaie şi, cu 400.000 de euro, bani europeni şi de la bugetul local, a adus un aer sănătos, în zonă. A transformat locul într-un camping pentru pescari şi turişti. "Pe viitor, pe următoarea sursă de finanţare, vreau să facem un stăvilar şi să populăm balta. Acum nu mai avem gunoi, nimeni nu mai aruncă nimic. Am scăpat de gunoi", spune Cristiana Antonie, primar. 

Malurile Dunării, sufocate de gunoaie

În puţine locuri a izbutit natura să iasă de sub gunoaie de-a lungul Dunării, în România. La câţiva kilomeri distanţă, în comuna Ciuperceni, de lângă Turnu Măgurele, coşmarul continuă. "Zece sticle de bere lăsate aici, lângă acest copac. Ne putem imagina că cei care le-au lăsat în urmă s-au simțit atât de bine încât au uitat și de spiritul civic. Doi pași mai încolo găsim un sac cu alte deșeuri abandonate. Iar pretutindeni, malurile Dunării sunt pline de sticle, pet-uri, doze de aluminiu și tot felul de deșeuri", arată Cristina Oprea, reporter Observator.  

Malurile Dunării dintre localităţi sunt ale nimănui. Fără fonduri pentru ecologizare, utilaje speciale, colectare selectivă şi autorităţi care să dea amenzi, zonele verzi sunt sortite să rămână rampe de gunoi. "Trimiteam tot felul de sesizări, iar primăria ne trimitea către Apele Române, Apele Române către Romsilva și tot așa. Există un hăţiş birocratic şi o lipsă de comunicare între aceste instituţii", a declarat Marta Popescu, Asociaţia Mai Mult Verde. 

În România sunt multe judeţe unde 70% din deşeuri nu ajung la gropi de gunoi ecologice. Oltul este printre ele. În imagini se vede cum arăta malul Dunării la Corabia vara trecută. Tone de deşeuri erau depozitate şi acoperite cu pământ chiar de primărie. În septembrie, situaţia nu era mult mai bună. 

Zilnic, 4 tone de plastic ajung pe Dunăre

De parcă poluarea provocată de noi n-ar fi destul, ajung la noi şi gunoaiele altora. Un studiu al Universităţii din Viena spune că, în fiecare zi, pe Dunăre ajung patru tone de plastic. Autorităţile nu pot contrazice datele. Nu există date oficiale la acest capitol.