Guvernul taxează ideea concedierilor sau reducerilor salariale la stat, lansată de un oficial BNR

Furtună printre angajaţii de la stat după ce economistul-şef al Băncii Naţionale a avertizat că suntem în punctul în care trebuie să reducem deficitul fie prin concedieri, fie prin tăieri de salarii la bugetari. În timp ce Banca Naţională se delimitează de declaraţiile lui Valentin Lazea, oamenii de afaceri propun alte soluţii.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Un responsabil din BNR avansează ipoteza tăierii salariilor bugetarilor pentru reducerea deficitului bugetar
• Premierul a încercat să calmeze lucrurile pentru cei peste un milion de bugetari

Ipoteza tăierii salariilor cu 20 la sută pentru reducerea deficitului bugetar, lansată de economistului şef al BNR, Valentin Lazea, a provocat o undă de şoc printre bugetari.

Cristina Tunegaru, profesoară: Potentiala tăiere de salarii ar afecta profund mai ales pe profesorii tineri. Profesorii aceștia trebuie mai degrabă stimulati. Salariile cele mai mici sunt la profesorii tineri, debutanti. Adică cei pe care ni-i dorim.

Profesoara de limba română a mai trecut prin asta, în criza financiară din 2009 - 2010. A trăit cu 630 de lei pe lunp.

Cristina Tunegaru, profesoară: Eram profesor debutant și în al doilea an de invatatamant, atunci m-a afectat profund taierea aceea de salarii.

Reducerea programului de muncă, o alternativă nedorită

O alternativă ar fi, spune responsabilul BNR, reducerea programului de muncă. Nici asta nu-i încântă pe angajaţii la stat.

Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa: Este o aberatie acest lucru. Reducerea programului este echivalentul reducerii de personal cu 20%. Cel care trage ponoasele este cetateanul roman. Care este efectul? În loc sa lucreze cinci zile, va lucra patru, pe același regim de program, iar volumul de muncă rămâne acelaşi.

Premierul a încercat să calmeze lucrurile pentru cei peste un milion de bugetari.

Ludovic Orban: Obiectivul nostru nu e sa tăiem salariile, ci sa le crestem în conformitate cu activitatea efectiva depusa de angajații din sectorul public.

O promisiune greu de îndeplinit, spun experţii. Cheltuielile statului depăşesc 430 miliarde de lei. Adică 41% din PIB.

Dan Schwartz, economist: În cazul în care Romania se subpraindatoreaza, implicatiile imediate sunt creșterea inflatiei, asta înseamnă scaderea puterii de cumparare, scaderea nivelului de viața.

Vasile Marica, presedintele SedLex: E clar ca 9 la suta deficit o să plătească orice cetatean din țara asta. Vom avea crize politice, vom avea crize sociale, vom avea foarte multă lume nemultumita, vor fi probabil oameni fără locuri de muncă și din domeniul statului și din domeniul privatului.

Prognozele Comisiei Europene pentru România sunt încă şi mai sumbre: deficitul va depăşi 10 la suta. Cum poate fi ţinut în frâu, dacă nu prin tăieri salariale?!

Cristian Pârvan, AOAR: O soluţie pe care n-o vrea nimeni este creşterea taxelor şi impozitelor sau, cea mai recomandată este de a se întoarce toate guvernele cu fața către producţie.

Producţia industrială asigură o contribuţie de peste 20 la sută la produsul intern brut.