Alertă pe Dunăre: debitul s-ar putea dubla în zilele următoare. Risc uriaș de inundații pe 22-23 septembrie

Plouă din nou în Galaţi şi o nouă viitură ameninţă mai multe localităţi. Oamenii ştiu că sunt la mila Cerului şi se pregătesc cum pot de dezastru. În mijlocul nenorocirii, când catastrofa a lovit zilele trecute, mulţi s-au făcut dig de bunătate pentru semenii lor. O femeie a urcat în podul casei zeci de vecini şi i-a salvat de la moarte sigură, iar un bărbat şi-a luat barca şi a scos din ape, la limită, un cioban refugiat pe un acoperiş. Digurile adevărate, însă, mai au de aşteptat: autorităţile pasează vina şi recunosc că multe proiecte salvatoare au rămas în sertarele instituţiilor responsabile.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Valurile Dunării au făcut prăpăd în Austria, Polonia şi Ungaria. La Budapesta, armata a fost mobilizată: sunt peste 1.000 de militari pe diguri, iar premierul Viktor Orban şi-a anulat vizitele externe. 

Specialiştii spun că debitul fluviului s-ar putea dubla în zilele următoare. La intrarea în ţară, pe secţiunea Baziaş, ar putea ajunge până la 8.000 mc pe secundă. 

"Dunărea îşi adună apele din aceste ţări lovite de ciclonul Boris. A început să crească deja debitul şi va creşte din ce în ce mai mult până când spre 23 septembrie va putea ajunge la dublu mediei anuale. Acest lucru vine cu posibile impacturi asupra zonelor din apropierea luncii Dunării", a explicat Roxana Bojariu, climatolog ANM.  

"Alerta este pe Dunărea de sus, Dustria, Slovacia, Ungaria şi la noi urmează. Prognoza spune că în cinci zile vor ajunge undeva la o creştere cu 2 metri jumătate, 3 în secţiunea Baziaş", a spus Adrian Maziel, purtător de cuvânt la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos.

Valul de viitură va fi controlat din barajul de la Porţile de Fier

În urma precipitaţiilor abundente, atunci când se atinge cota de pericol, apa strânsă în barajele de acumulare poate fi deversată controlat. O variantă este eliberarea apei treptat şi în cantităţi mici. În acest fel, localnicii din zonă au timp să ia măsuri împotriva inundaţiilor. De exemplu, să contruiască diguri, mai ales în apropierea caselor.

Altă variantă este inundarea unor zone tampon, să le numim aşa, câmpii sau terenuri, aflate la distanţă sigură de locuinţe. 

România este pe locul al patrulea în Uniunea Europeană, la riscul de inundaţii, după Polonia, Slovacia şi Cehia

Nivelul apei Dunării poate creşte chiar şi cu 120 de centimetri în 24 de ore, iar specialiştii avertizează că debitul fluviului, la intrarea în ţară, se poate dubla în zilele următoare. 

Pericol major este după Porţile de Fier 2, acolo unde sunt inundaţii aproape anual. Soluţia pentru a evita dezastrul ar fi ridicarea a încă trei hidrocentrale: la Turnu-Măgurele-Nicopole, la Călăraşi-Silistra şi la intrarea în Deltă. 

În 2012, prin Hotărâre de Guvern, infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor a fost mutată la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.