Un tânăr a plecat în Olanda de 2 ani şi spune că nu s-ar mai întoarce niciodată: "Salariu ok, mă descurc"

Nu ştim dacă aţi consultat astăzi calendarul, însă vă anunţăm că este Ziua Tineretului. Iar cu acest prilej, vă propunem să ne uităm mai atent în direcţia generaţiei Z. Adulţii de mâine au o listă întreagă de lucruri pe care le-ar schimba, în aşa fel încât România să fie pe placul lor. Iar ei să nu mai fie furaţi de gândul străinătăţii. De ziua tinerilor, Observator a ieşit în stradă, să discute cu ei, despre România lor, cu bune şi cu rele. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Acces mai uşor pe piaţa muncii, crearea de locuinţe, o educaţie şi condiţii mai bune de trai. 

Aşa arată clasamentul schimbărilor pe care tinerii le-ar face în România. 

"Preţurile foarte mari, oamenii se descurcă din ce în ce mai greu, dacă nu ai părinţi să te ajute, e greu! Oamenii sunt foarte răi, foarte individioşi, foarte răi, dar cred că o să fie bine, poate noua generaţie o să fie altfel", spun tinerii. 

Doar că pentru asta, ar trebui să ştim cum să ne ţinem tinerii în ţară. 1 din 3 are în plan să părăsească România. Un tânăr s-a mutat de doi ani în Olanda, acolo unde şi-a găsit un job stabil. 

"M-am dezvoltat acolo în 2 ani, cât nu m am putut dezvolta în România în 4 ani, am un salariu ok, mă descurc, mă întreţin singur, de ce m-aş întoarce?!", spune el.

Cei care rămân caută, în primul rând, un salariu bun şi un job sigur. De găsit... e ceva mai greu!  O confirmă şi psihologii: crearea unui echilibru şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii încep din familie, pentru ca micuţul de astăzi să nu devină  adolescentul fără direcţie de mâine. 

"Numărul de depresii e foarte mare, de cazuri de anxietate, dificultatile si provocarile legate de identitatea de gen. Pentru a avea un traseu în exterior, este importantă să avem o hartă în interior, o direcţie, ce anume suntem capabili să punem în existenţa noastră, ce ne dorim, care sunt reperele", spune psihologul Irina Gruia. 

România are cel mai mare procent de tineri aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială. Potrivit statisticilor la nivelul Uniunii Europene, tinerii romani sunt urmați de cei din Bulgaria și din Grecia. La polul opus, cele mai mici rate se înregistrează în Cehia, Austria şi Suedia.

Doar 13 la sută dintre tinerii care se bazează pe veniturile familiei recunosc că îşi pot cumpăra tot ce îşi doresc, fără să fie nevoiţi să facă economii.