Cât de pregătită e România de război la granițele sale. Dungaciu: "Dacă Putin intră în Ucraina, cariera lui Biden s-a terminat"

România este pregătită să acţioneze în cazul unui eşec al negocierilor în conflictul ruso-ucrainean. O spune Klaus Iohanis, care a convocat astăzi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Atacurile cibernetice şi un eventual conflict hibrid au stârnit îngrijorări la Bucureşti. În tot acest timp, manevrele militare continuă la graniţele Ucrainei, iar până acum negocierile bat pasul pe loc. Joe Biden l-a averttizat direct pe Putin cu sancţiuni directe în cazul unei invazii ruseşti. 

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

Klaus Iohannis, preşedintele României: Trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu. Trebuie totuşi să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue dialogul. Consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi a Mării Negre afectează stabilitatea şi securitatea internaţională. 

Este concluzia unei şedinţe de trei ore a Consiliului Superior de Apărare al ţării, la care au participat preşedintele, ministrul Apărării, cel de externe, ministrul Economiei şi mai mulţi generali din armata română. Şeful statului este convins că putem sta liniştiţi

Klaus Iohannis, preşedintele României: România că membră NATO, cea mai mare alianța politico-militară, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu este cazul că vreun cetățean al României să se teamă. 

România este gata să primească noi trupe NATO: şi-au anunţat deja prezenţa militari americani şi francezi. Acum aici sunt în jur de o mie de militari americani la Baza de la Mihail Kogălniceanu şi forţe NATO de intervenţie rapidă la Craiova şi Bucureşti. Conflictul din Ucraina poate duce la o criză a refugiaţilor, spun autorităţile, în cazul în care Rusia decide invadarea ţării.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale: Există scenarii pe care le am făcut la minister legate de posibile migraţii. Suntem pregătiţi în acest sens.

Se iau în calcul mai multe scenarii în conflictul Rusia-Ucraina

În acest moment Ucraina are peste un milion de oameni care au fugit din zonele ocupate de separatiştii ruşi. Pe plan mondial sunt luate în calcul mai multe scenarii. O invazie generală a armatei ruse, un atac rapid şi ocuparea regiunii Donbas sau un conflict de uzură cu instalarea unui preşedinte pro-rus la Kiev.

Dan Dungaciu, specialist politici externe: Niciun actor din regiune, că e vorba de Rusia, America sau Ucraina nu vrea război penbtru că războiul ar fi o înfrângere pentru toată lumea. Dacă Putin intră în Ucraina, cariera domnului Biden s-a terminat. Domnul Biden joaca altă carte. Va împiedica o invazie și astfel va avea cartea unui președinte puternic care l-a oprit pe Putin.

Laurențiu Rădulescu, reporter Observator: În acest moment presiunea pe Ucraina este uriaşă. Ţara este flancată din patru părţi de trupele ruseşti. Avem la est aproape 120.000 de soldaţi, plus câteva zeci de mii de separatişti. Regiunea Donbas, cu Donetzkul şi Lugansk, este sub controlul lor.

La sud avem Crimeea, ocupată din 2014. Ruşii au deplasat aici pe lângă trupe şi periculoasele rachete Iskander care pot lovi ţinte de până la 700 de kilometri distanţă. Din 1992, armata rusă este prezentă şi în regiunea separatista Transnistria. Nu în ultimul rând trupe ruseşti au intrat recent şi în Belarus, dar numărul exact nu e cunoscut.   

Ce forțe militare au Statele Unite în Europa

De cealaltă parte 64.000 de militari ai SUA sunt staţionaţi în Europa. Peste 35.000 sunt în Germania, peste 12.000 în Italia şi alţi 12.000 în Marea Britanie. Şi în Spania, Belgia şi Polonia sunt comasate trupe americane. Forța de răspuns a NATO din Europa este compusă din aproximativ 40.000 de militari din trupele internaționale, forţe terestre, aeriene, maritime și  trupe de operații speciale 

Constantin Degeratu, fost şef al Armatei: Probabil că vom avea o intensificare a ciocnirilor în cele două regiuni separatiste, Donetsk si Lungask. Încă mai avem şanse mari ca diplomaţia să îşi desfăşoare strategia.

Tonul discuţiilor însă e din ce în ce mai apăsat.

Joe Biden, președintele SUA: Voi fi obligat să întăresc prezenţa noastră, prezenţa NATO, pe frontul de est, Polonia, România (n.r. dacă Rusia atacă Ucraina).

Reporter: Aveţi în vedere să-l sancţionaţi personal (n.r. pe Putin) dacă va invada Ucraina?

Joe Biden, președintele SUA: Da. Am în vedere să o fac.  

Liderul american a subliniat din nou că soldaţii americani nu vor fi trimişi în Ucraina. Riposta la o eventuală agresiune va fi mai ales economică. Şi se va îndrepta şi către Belarus, aliatul fidel al Rusiei, dacă va susţine potenţiala invazie.

În Europa îngrijorarea este maximă. Liderii UE încearcă să evite un război convențional

Emmanuel Macron, președintele Franței: Dacă va avea loc o agresiune, va urma riposta, iar preţul va fi foarte ridicat. 

Preşedintele Franţei a programat, vineri, o discuţie prin telefon cu Vladimir Putin. Iar astăzi, diplomaţii ucraineni, ruşi, francezi şi germani au încercat, la Paris, reînvierea aşa-numitului "format Normandia" de negocieri pentru soluţionarea conflictului din Donbas. Pe front, soldaţii ucraineni nu dau prea multe şanse negocierilor. 

Oleh Surhov, soldat ucrainean: Rusia nu este interesată de negocieri. Ei au planurile lor şi misiuni pe care sunt gata să le execute. Nu se vor opri, nu are rost să negociezi cu ei. 

Pe frontul NATO apar şi breşe. Preşedintele Croaţiei anunţă că soldaţii din ţara sa vor fi retraşi din Europa de Est în cazul unui conflict deschis între Rusia şi Ucraina. Iar Ungaria spune  că nu va sprijini Ucraina în faţa Rusiei.