Franţa va menţine sprijinul pentru Ucraina, dar nu va trimite trupe sau rachete cu rază lungă, anunţă Bardella, liderul extremei drepte

Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a reiterat luni, în timpul prezentării programului său electoral la Paris, că va menţine sprijinul Franţei pentru Ucraina, dar se va opune trimiterii de trupe franceze şi de rachete cu rază de acţiune lungă dacă va accede la putere în urma alegerilor legislative, relatează Agerpres, citând AFP.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

"Sunt pentru ca sprijinul logistic şi în echipamente de apărare pentru Ucraina să poată continua, (însă) linia roşie se menţine în ceea ce priveşte trimiterea de rachete cu rază de acţiune lungă sau de echipament militar ce ar putea avea consecinţele unei escaladări, adică de material ce ar putea lovi direct oraşele ruse, pentru că eu cred că aceasta va crea condiţii întâi pentru o co-beligeranţă a Franţei şi condiţii pentru o escaladare în faţa unei puteri care este o putere nucleară", a declarat Bardella.

Jordan Bardella, preşedintele partidului Adunarea Naţională (RN), a dat de asemenea asigurări că va fi "extrem de vigilent" în faţa "tentativelor de ingerinţă ale Rusiei". "Consider Rusia o ameninţare multidimensională atât pentru Franţa, cât şi pentru Europa", a spus Bardella.

El a deplâns faptul că "Rusia contestă interesele franceze" asupra "zonelor de influenţă istorică în Africa", în Marea Neagră sau în teritoriile franceze de peste mări. "Voi fi extrem de vigilent la tentativele de ingerinţă ale Rusiei, dar şi ale tuturor statelor şi tuturor puterilor din lume", a afirmat el. Campania pentru alegerile legislative din Franţa a intrat luni în prima sa săptămână.

Posibilă majoritate absolută pentru extrema dreaptă 

Extrema dreaptă franceză este creditată cu 250 până la 300 de deputaţi în viitoarea Adunare Naţională (camera inferioară), ce va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate şi dacă va atinge limita superioară va dispune de majoritatea absolută stabilită la 289 de locuri, potrivit unui sondaj apărut vineri.

În acest studiu Odoxa pentru revista Le Nouvel Observateur, Adunarea Naţională (Rassemblement national /RN/) a lui Marine Le Pen ar obţine în primul tur al alegerilor parlamentare 33% din intenţiile de vot, devansând alianţa de stânga Noul Front Popular (28%) şi majoritatea prezidenţială a lui Macron (19%).

O proiecţie a locurilor în camera inferioară dă o majoritate RN, între 160 şi 210 deputaţi pentru întreaga stângă, între 70 şi 120 de deputaţi pentru majoritatea prezidenţială şi între 10 şi 50 de deputaţi pentru Republicanii şi alte diverse partide de dreapta. Potrivit Institutului, modelarea a fost efectuată pe baza sondajului ţinând cont pentru fiecare circumscripţie de rezultatele din primul tur al alegerilor legislative din 2022 şi de intenţiile de vot ale electoratului pentru turul al doilea.

Acelaşi studiu măsoară o intenţie de participare la vot de 64%, adică cea mai ridicată după 2022. Un alt studiu apărut vineri, efectuat de Ifop Fiducial pentru canalul LCI, publicaţia Le Figaro şi Sud Radio, creditează RN cu 35% din intenţiile de vot, Noul Front Popular (NFP) cu 29% şi majoritatea prezidenţială cu 21,5%.

Potrivit sondajului efectuat zilnic, RN ar obţine între 200 şi 240 de locuri, NFP între 180 şi 200 locuri (între opt şi 12 pentru alte formaţiuni de stânga), majoritatea prezidenţială între 180 şi 110 locuri, Republicanii (dreapta) şi diverse alte formaţiuni de dreapta între 40 şi 60 de locuri, rezultate care trebuie interpretate cu prudenţă, ţinându-se cont de incertitudinile legate de configuraţiile celui de-al doilea tur.

Această anchetă Odoxa a fost realizată prin internet în 19 şi 20 iunie pe un eşantion reprezentativ de 2.0056 persoane, cu vârste de la 18 ani şi peste, dintre care 1.861 înscrise pe listele electorale, potrivit metodei cotelor. Ancheta Ifop-Fiducial a fost efectuată pe un eşantion de 2.317 persoane înscrise pe listele electorale, extrase dintr-un eşantion de 2.500 persoane, reprezentativ pentru populaţia franceză, cu vârste de la 18 ani în sus, potrivit metodei cotelor, cu o marjă de eroare între 2 şi 3 puncte.

Totuşi, scrutinul majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale le permite în turul doi partidelor mainstream, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze coaliţii în care să lase la o parte divergenţele dintre ele şi să-şi susţină reciproc candidaţii cei mai bine plasaţi doar pentru a izola extrema dreaptă.

Marine Le Pen: Lui Macron nu-i va rămâne decât demisia pentru a ieşi din criza politică

Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a apreciat vineri că preşedintelui Emmanuel Macron nu-i va rămâne decât demisia pentru a ieşi potenţial din criza politică declanşată prin dizolvarea Adunării Naţionale. "Nu-l invit pe Emmanuel Macron să demisioneze. Eu respect instituţiile. Notez doar că, atunci când există un blocaj politic, când există o criză politică, sunt trei posibilităţi", a explicat ea, cu ocazia unei deplasări la Courrieres, în circumscripţia Pas-de-Calais (nord), unde speră să fie realeasă deputată.

"Există remanierea, există dizolvarea şi există demisia preşedintelui. Remanierea în aceste circumstanţe nu pare extrem de utilă. Dizolvarea tocmai a fost operată. Deci preşedintelui nu-i rămâne decât demisia pentru a ieşi potenţial dintr-o criză politică", a apreciat Le Pen. "Este o constatare. Nu este o cerere, el va face exact ceea ce vrea şi ceea ce Constituţie îi dă libertatea să facă", a mai adăugat candidata învinsă de trei ori în alegerile pentru preşedinţia Franţei.

Macron, retras de pe afişele electorale ale propriului său partid

Imaginea lui Emmanuel Macron a dispărut de pe afişele electorale ale propriului său partid. Un sondaj publicat vineri indică o rată de nepopularitate de 74% pentru liderul de la Elysee, cu şase procente peste cea de când a dizolvat pe 9 iunie camera inferioară a parlamentului (Adunarea Naţională) şi a convocat alegerile legislative anticipate ce se desfăşoară într-un sistem de vot majoritar în două tururi, pe 30 iunie şi 7 iulie.

Având în vedere scăderea continuă a popularităţii lui Macron, alianţa sa politică "Împreună pentru Republică" (Ensemble pour la République), alcătuită din partidul său liberal "Renaşterea" (Renaissance-RE) şi formaţiunea centristă Modem, a decis să nu-l mai includă în afişele electorale. Un exemplu poate fi observat în plin centrul Parisului, unde afişele fostului secretar de stat pentru afaceri europene Clément Beaune, care candidează într-o circumscripţie a capitalei, nu mai includ nicio imagine sau menţiune cu Macron.

Însuşi premierul Gabriel Attal, considerat moştenitorul politic al lui Emmanuel Macron, spune că acesta trebuie să facă un pas în spate, "întrucât la aceste alegeri nu se caută un nou preşedinte, ci un nou guvern". De altfel, criticile în tabăra prezidenţială la adresa celui care era până recent de neatins s-au înmulţit. Inclusiv Edouard Philippe, care a fost primul şef de guvern al lui Macron, pare că acum se distanţează de mentorul său.

"Preşedintele a ucis partidul prezidenţial (...) prin decizia de a dizolva Adunarea Naţională", a criticat Edouard Philippe, al cărui partid, "Orizonturi" (Horizons), s-a retras din alianţa lui Macron care a pierdut alegerile europene şi candidează acum separat la alegerile legislative anticipate.

Respectiva alianţă a lui Macron pentru alegerile europarlamentare încheiate, denumită "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) şi în care rolul principal l-a jucat partidul prezidenţial Renaşterea, a obţinut la scrutinul european numai 14,6% din voturi, în timp ce pe primul loc s-a clasat partidul de extremă dreapta "Adunarea Naţională" (Rassemblement national-RN), cu 31,4% din voturi.

Deşi această formaţiune a lui Marine Le Pen şi Jordan Bardella conduce în sondaje şi pentru alegerile legislative anticipate, este totuşi puţin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere