Polonia va ridica un gard de 5,5 m înălţime la granița cu Belarusul, pentru a opri valul de migranți | Noi sancțiuni pentru regimul de la Minsk

Polonia va începe, în luna decembrie, construirea unui gard permanent de-a lungul graniţei cu Belarus, după ce sute de migranți au luat cu asalt frontiera. Lucrările ar urma să fie finalizate în primul semestru al anului 2022, a anunţat luni ministrul de interne polonez Mariusz Kaminski, potrivit unui comunicat, relatează dpa şi AFP.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

''Proiectul pe care trebuie să-l ducem la îndeplinire este o investiţie absolut strategică şi prioritară pentru securitatea naţiunii şi a cetăţenilor săi'', a declarat ministrul polonez, conform AGERPRES. Autoritățile poloneze au instalat deja un gard temporar de-a lungul frontierei pentru a-i opri pe migranţii care intră ilegal în ţară.

Gardul este făcut din sârmă ghimpată şi are o înălţime de aproximativ 2,5 metri, urmând a fi înlocuit cu un gard permanent de 5,5 metri înălţime şi dotat cu senzori de mişcare şi camere de luat vederi. Bugetul alocat acestui proiect se ridică la 366 de milioane de euro. Guvernul polonez a evitat să folosească cuvântul ''zid'', notează dpa. Graniţa Poloniei cu Belarus, devenită un butoi cu pulbere,  are o lungime totală de 418 kilometri și este frontiera de est a Uniunii Europene.

Miniştrii de Externe ai UE au convenit luni să extindă sancţiunile împotriva Belarusului

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au convenit luni să extindă sancţiunile împotriva Belarusului, care a denunţat drept ”absurde” acuzaţiile occidentale că ar conduce o criză a migranţilor care a lăsat mii de oameni blocaţi în pădurile îngheţate de la frontierele sale cu UE, transmite Reuters.

Blocul occidental încearcă să oprească ceea ce spune că este o politică a Belarusului de a împinge migranţii spre el, ca răzbunare pentru sancţiunile anterioare din cauza reprimării protestelor de anul trecut împotriva realegerii contestate a liderului veteran Alexander Lukaşenko.

Migranţii, majoritatea din Irak şi Afganistan, au început să vină la graniţele terestre ale Belarusului cu UE în acest an, încercând să treacă în statele membre Lituania, Letonia şi Polonia pe rute neutilizate până acum. "Acest sistem inuman de folosire a refugiaţilor ca instrumente pentru a exercita presiuni asupra Uniunii Europene... s-a înrăutăţit în ultimele zile", a declarat ministrul german de Externe Heiko Maas, angajându-se să îi vizeze pe cei implicaţi în ceea ce el a numit "trafic de persoane".

În ce constau noile sancțiuni impuse Belarusului

Înaltul diplomat al UE Josep Borrell a declarat că un al cincilea pachet de sancţiuni a fost convenit de miniştrii de Externe ai UE, acesta urmând să fie finalizat în zilele următoare. Noile sancţiuni ar viza companiile aeriene, agenţiile de turism şi persoanele implicate "în acest impuls ilegal al migranţilor", a spus el.

Blocaţi pe partea belarusă a graniţei şi din ce în ce mai disperaţi, migranţii au încercat în ultimele zile să forţeze garduri improvizate în mai multe locuri în ultimele zile. Polonia, care a raportat 5.100 de încercări neregulate de a trece frontiera până acum în noiembrie, a fost criticată pentru tratamentul acordat celor care încearcă să intre în ţară.

Letonia a declarat luni că a desfăşurat 3.000 de militari pentru un exerciţiu militar neanunţat anterior în apropierea graniţei.

Letonia, Lituania şi Polonia formează flancul estic al UE şi NATO

Agenţiile de turism din Orientul Mijlociu care lucrează împreună cu operatorii din Belarus au oferit vize turistice mii de oameni în ultimele luni, a relevat o investigaţie Reuters. Executivul UE a spus că analizează dacă alte companii aeriene ar trebui să se confrunte cu sancţiuni după ce blocul a interzis accesul operatorului de stat Belavia pe cerul şi aeroporturile sale. Maas a subliniat că Turkish Airlines a păstrat distanţa.

Irlanda a declarat că se vor încheia şi contractele de închiriere a aeronavelor UE cu Belavia. Ministerul de Externe din Belarus a declarat că acuzaţiile că Minskul a creat criza migranţilor sunt "absurde", în timp ce Lukaşenko a spus că Belarusul încearcă să-i convingă pe migranţi să plece acasă, dar că niciunul dintre ei nu vrea să se întoarcă. Minskul va riposta împotriva oricăror noi sancţiuni UE, a spus el.

Cel puţin opt persoane au murit de-a lungul graniţei terestre de 200 de km (124 de mile) dintre Polonia şi Belarus, inclusiv din cauza frigului şi a epuizării. Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat luni că sute de oameni s-au adunat pe partea belarusă a unui punct de trecere a frontierei din Kuznica şi ar putea încerca să intre în Polonia. Maas şi Borrell au cerut Varşoviei să permită ajutorul umanitar la frontieră, unde Polonia a desfăşurat aproximativ 20.000 de poliţişti, poliţişti de frontieră si soldati.

Polonia și Țările Baltice se tem de un război și cer consultări cu NATO

Guvernul naţionalist al Poloniei a fost, de asemenea, criticat de activiştii pentru drepturi pentru că a încercat să respingă toţi migranţii fără a le oferi şansa de a solicita azil.

Lituania, Letonia şi Estonia au avertizat asupra unui risc de conflict militar. Preşedinţii lor şi Andrzej Duda din Polonia au declarat luni că Lukaşenko ar trebui să fie tras la răspundere pentru trafic de persoane.

Polonia şi Lituania iau în considerare să solicite consultări NATO cu privire la situaţie, conform prevederilor de securitate colectivă ale alianţei militare.