Video Primarul care de 7 ani promite canalizare în comuna cu 1.000 locuitori. Ia 1.200 lei spor de proiecte europene
Reformă de ochii lumii. În timp ce liderii politici se ceartă cât şi de unde să taie din administraţiile locale, România plăteşte an de an sute de milioane de lei pentru salariile a zeci de mii de aleşi locali. O armată de partid condusă de baroni locali. Tot ei sunt cei care blochează o reorganizare a ţării, tocmai pentru a-şi păstra puterea. Mai marii României plănuiesc să redeseneze harta ţării de peste un deceniu, dar totul a rămas doar pe hârtie. În al doilea episod al campaniei "Cât costă să fii român" vă arătăm de ce tăierea unor posturi din primării şi Consilii Judeţene nu înseamnă de fapt o reformă care să conducă România pe calea dezvoltării.
Necşeşti, Teleorman. O comună cu o mână de locuitori. Trei sate cu puţin peste o mie de oameni. Majoritatea trecuţi de prima tinereţe. Oameni care, pentru cei aleşi, nu contează decât în anii electorali. Şi asta se vede asta de la o poştă. Doar sărăcia de aici se vede şi din avion.
Marian Ilie Bănăseanu este de nouă ani în fotoliul de primar. În una dintre cele mai sărace aşezări din România. Aşa era şi în 2018, când l-am vizitat prima oară. Aşa e şi acum. Cu mici diferenţe.
Pentru ceilalţi, primarul promite fose septice. Atât a reuşit primarul să facă în 9 ani. La doar o sută de kilometri de Bucureşti. România are, de altfel, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările europene.
Cel mai recent raport al Curţii de Conturi arată că unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă, 41% din populație nu beneficiază de canalizare, iar 21% dintre locuitori nu au baie în locuință.
Lipsa drumurilor modernizate şi aspectul desprins parcă din Evul Mediu al localităţii nu-l împiedică pe edilul din Necşeşti să încaseze spor pentru proiecte europene.
Într-o aşezare fără farmacie, fără locuri de muncă, unde timpul s-a oprit demult în loc. Iar viitorul arată ca şcoala din sat.
Tragedie e tot ce se întâmplă de zeci de ani în aceste localităţi. Necşeşti este doar un exemplu de primărie care nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile cu salariile. Aşa că devin găuri negre pentru bugetul de stat.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că România are 2.461 de localităţi cu mai puţin de 5000 de locuitori, iar dintre acestea 850 au chiar sub 2.000 de locuitori.
Proiecte? Actuala structură administrativă a României are mai bine de jumătate de secol. De fix 30 de ani se vorbeşte de un proiect de ţară, de o reorganizare teritorială, de mai puţine judeţe, de mai multă putere locală. În 1995, la presiunea Uniunii Europene, a fost iniţiată elaborarea documentului intitulat Carta Verde a Dezvoltării Regionale. Documentul a fost gata doi ani mai târziu, iar după încă doi ani au fost înfiinţate Agenţiile pentru Dezvoltare Regională. Sunt opt agenţii, însă rolul lor a rămas limitat. Asta pentru că niciunul dintre partidele care s-au perindat la putere nu a avut curajul să iniţieze o modificare a Constituţiei prin care împărţirea administrativ-teritorială a României să fie adaptată realităţii.
Aşa că singura măsură din planul actualului guvern pentru eficientizarea administraţiei locale este reducerea de personal. O măsură ce nu va schimba sistemul depăşit, ci doar va reduce cheltuielile deseori inutile.
În prezent, în ministere şi în instituţiile de la nivel central lucrează în jur de 62.000 de funcţionari publici, arată datele ANFP. La nivel local sunt 72.265 de funcţionari publici, însă, pe lângă aceştia, primăriile plătesc salarii şi către alţi angajaţi.
Premierul Ilie Bolojan speră la o reducere de 40%, chiar 45% a numărului de posturi din administraţia locală.
Cele mai recente date de la Asociaţia Comunelor din România arată că din cele peste 3.200 de unităţi administrativ teritoriale, doar 47 au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcţionare, adică 1,45%. Cheltuielile cu personalul, atât în comune, cât şi în oraşe, ajung la ordinul zecilor de miliarde de lei pentru stat. Reforma administraţiei locale pe care partidele de la guvernare se ceartă în ultima vreme pare o pălărie mult prea mare de purtat pentru liderii noştri politici.
Care, de abia de acum încolo, încep să simtă cât costă să fii român. Statul nu mai are bani, iar măsurile fiscale menite să corecteze deficitul bugetar au scumpit viaţa românilor. Cine e responsabil pentru cea mai mare inflaţie din Europa, vedem lunea viitoare, în episodul următor al campaniei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
