Al 14-lea pachet UE de sancţiuni ruseşti: Ce se întâmplă cu gazul natural lichefiat al Rusiei şi de ce se teme Germania

Al 14-lea pachet de sancţiuni, adoptat cu câteva zile înainte de încheierea preşedinţiei belgiene prin rotaţie, pe 1 iulie, a fost dezbătut timp de peste o lună. "Pachetul prevede noi măsuri ţintite şi întăreşte impactul sancţiunilor existente, strângând plasa", se arată într-un comunicat al preşedinţiei.

UE interzice reexportul de gaz natural lichefiat de către Rusia în apele UE

El stipulează între altele interzicerea reexportării de către Rusia de gaz natural lichefiat (GNL) în apele UE. În schimb s-a renunţat la o măsură propusă care ar fi forţat subsidiare ale companiilor UE din ţări terţe să interzică prin contract reexportarea bunurilor lor către Rusia.

UE vizează oprirea transferului de tehnologii aşa-zis cu dublă utilizare, cum ar fi cipurile pentru maşini de spălat, ce ar putea fi folosite de Rusia în scopuri militare. Potrivit unui diplomat al UE, Germania a cerut o evaluare a impactului unei astfel de măsuri, care ar putea fi adoptată la o dată ulterioară.

Interdicţia aplicată reexportului de GNL este prima astfel de restricţie adoptată de bloc împotriva Rusiei, dar potrivit unor experţi în piaţa de gaz măsura va avea un impact restrâns, întrucât Europa continuă să cumpere gaz din Rusia, iar reexporturile către Asia via porturi din UE reprezintă doar circa 10% din totalul exporturilor ruse de gaz lichefiat.

Practic, CE interzice porturilor din UE să revândă GNL rusesc și blochează finanțarea unor terminale ruseşti de GNL în zona arctică și baltică, scrie POLITICO.

De la declanşarea războiului din Ucraina, în februarie 2022, UE a lăsat gazul rusesc nesancționat, chiar dacă a impus interdicții dure asupra exporturilor de petrol și cărbune. Lucrurile s-au schimbat însă după înmulţirea dovezilor că eforturile Occidentului de a scade veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili sunt îngrozitor de slabe, menţionează POLITICO.

Dacă lumea se aştepta ca Ungaria să se opună unei astfel de măsuri, opoziția Germaniei a fost însă o surpriză. Preocupările nemţilor nu erau nici măcar legate de gaze, ci, după cum a explicat cancelarul Olaf Scholz, de noile obligații ale exportatorilor din UE.

În cele din urmă, negociatorii au cedat în faţa îngrijorărilor Germaniei şi au renunțat la o clauză în legătură cu care existau temeri că ar dăuna întreprinderilor mici. Este așteptat unui studiu de impact, au declarat trei diplomați UE. Ungaria, la rândul ei, a fost de acord cu interdicția privitoare la GNL după ce a primit asigurări că extinderea centralei sale nucleare Paks II, construită de Rusia, nu va fi sancționată, potrivit altor trei diplomați.

Ngociatorii încă se ceartă cu privire la o altă propunere: sancţionarea Belarusului pe unde ajung la Moscova mărfuri cu interdicţie de export direct în Rusia. De această dată s-au opus Germania și Franța de teamă că măsura va avea impact asupra vânzărilor de bunuri de lux.

Ce se întâmplă cu GNL-ul rusesc

Deşi UE și-a redus dependența de gazul rusesc prin conducte cu aproximativ 60%, a continuat să importe și să revândă GNL rusesc care este expediat pe mare în cisterne speciale, în formă lichidă. Spania, Franța și Belgia au cumpărat cele mai mari cantităţi  anul trecut.

Deși a reprezentat doar 5% din consumul de gaz al UE în 2023, acest gaz a adus Kremlinului un profit de aproximativ 8 miliarde de euro, moment jenant pentru UE. Noua sancţiune va afecta cel mai probabil doar un sfert din această cantitate, deoarece nu interzice importurile directe ale blocului. 

Totuși, sancțiunea va forța Moscova să-și schimbe modelul de afaceri cu GNL, în special pentru livrările trimise în Asia prin Europa. Cel mai probabil că Rusia le va redirecţiona prin Marea Arctică, unde este nevoie de spărgătoare de gheață special echipate, dar insuficiente.

Berlinul a fost îngrijorat de faptul că noile sancţiuni ar obliga companiile din UE să se asigure că clienții lor nu revând bunuri către Rusia. În prezent, interdicţia de vânzare către Rusia se aplică numai armelor de foc, produselor militare destinate câmpului de luptă și bunurilor cu dublă utilizare, atât militară, cât și civilă.

Germania se temea că extinderea acestei clauzei pentru a acoperi mai multe produse civile, cum ar fi substanțe chimice și mașinile pentru prelucrarea metalelor, ar afecta întreprinderile mici.

Concret, acestea exportă în Asia sau Orientul Mijlociu produse care ajung apoi după mai mult opriri în Rusia. Germania susţine că, din acest motiv, companiilor mici le este imposibil să urmărească întreg lanţul de export şi este îngrijorată că întreprinderile vor renunţa la contracte cu Asia, temându-se de potențialele încălcări ale sancțiunilor. "Totul ține de economia germană. Sunt foarte îngrijorați", a spus unul dintre diplomați.

Preocupările au creat un nou motiv de ceartă în coaliția de centru-stânga a lui Scholz: Ministerul de Externe al Germaniei, condus de Verzi, a susţinut măsura, în timp ce social-democrații lui Scholz s-au opus.

Săptămâna trecută, un oficial din Ministerul de Externe, condus de Annalena Baerbock, a spus că sunt temeri că ezitările Germaniei dăunează eforturilor Berlinului de a se distanţa de reputația sa de dinainte de război că are relaţii economice prietenoase cu Rusia.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰