Video Cât costă să crești un copil în România. Ce ajutor primesc părinții de la stat
Să creşti un copil e extraordinar de frumos, dar şi extrem de greu. E răspunsul oricărui părinte care se chinuie, zi de zi, să construiască un viitor pentru cei mici. E drept, un copil ne schimbă viaţa, ne împlineşte, dar ne şi responsabilizează. Iar când vine vorba de bani.... în România, majoritatea părinţilor se simt neputincioşi. De la strictul necesar, până la afterschool şi meditaţii, bugetul creşte odată cu copilul. Până la 19 ani, cheltuie peste 200.000 de euro pentru a-i asigura tot ce are nevoie. Cum se descurcă, numai ei ştiu... În timp ce la noi statul oferă o alocaţie şi... cam atât, în alte ţări din Europa lista facilităţilor e lungă şi corelată cu veniturile.
Aşa arată o dimineaţă obişnuită pentru Roxana, profesoară în vârstă de 38 de ani şi mamă a doi copii aflaţi în etape diferite. O fetiţă de nouă ani şi un băieţel de patru. Cu nevoi şi cheltuieli la fel de diferite. Roxana recunoaşte că şcoala este partea cea mai costisitoare, mai ales că Antonia şi Achim învaţă la o şcoală privată.
"Cheltuielile pentru copilul cel mare sunt 3.000 de lei pt cel mic 2.000 lei dar aici adăugăm și activitățile extra pe care le fac. Pentru ea se ridică la 1.500 lei pe luna pe lângă partea de costuri școlare, iar pt cel mic care încă oscilează între fotbal, dansuri și gimnastică undeva la 500-1.000 de lei. deci pt ambii copii doar partea lor educațională e undeva la 7.000 de lei", spune Roxana Puiu, mamă şi cadru didactic.
Vorbim în acest caz despre un buget maxim, pe care părinţii, din fericire, şi-l permit. Într-o familie obişnuită, cu un copil mic, în care ambii părinţi au salariul mediu pe economie - 5.300 de lei în mână lunar, 20% din venituri se duc lunar pe nevoile lui. Când ajunge la şcoală, urmează alt şoc financiar - nevoile şi cheltuielile cresc. Pentru un adolescent, părinţii cheltuie până la 2.400 de lei pe lună. Până la majorat, se poate ajunge la sume uriaşe, arată calculele asociaţiilor de părinţi.
"Primul copil costă în românia 0-19 ani în jur de 1 milion de lei al doilea cu 30% mai puțin 600.000 de lei. Pentru mediul urban atâta vreme cât vrei să fii activ că părinte ideea e că există părinți care ar putea să ia copilul de la grădi sau școală la ora 11 fără să aibă un serviciu care să le permită să trăiască e o idee care n are cum să funcţioneze", spune Daniela Vișoianu, expert în educație.
"Este destul de costisitor, iar statul nu ne sprijină. Mă cam depășesc calculele"
"Au multe activități, păi noi ne ducem mereu după școală, mereu după școală avem și teatru, avem și canto, avem și multe activități, da", spun părinţii.
De aceea, cei mai mulţi bani, de obicei, nu se duc pe mâncare sau haine, ci pe after-school, diverse activităţi şi jucării.
Antonia, elevă: Avem afterschool ceea ce ne ajută foarte mult pt că toate temele pe care le avem și uneori părinții nu știu să ni le explice mai bine le facem cu profesoară.
Reporter: La activități mergi?
Antonia, elevă: Da, o grămadă. singurele zile care sunt libere sunt luni și weekendul. Marți am teatru, miercuri am robotică joi am tenis cu cea mai bună prietenă a mea și vineri canto.
"La început impactul financiar e mai mare treb să cumperi cărucior haine de mașînă hainele se schimbă o dată la 1 luna 2, 3. Atunci cred că mi-a fost cel mai greu. Pe partea de vacanță pe măsură ce ei cresc costurile se adaugă. Când depășește 6-7 ani când intră in costuri la fel că adultul nu mai mergi cu 1-000-2.000 mergi cu 2-3 mii", spune Roxana Puiu, cadru didactic.
Ce contribuţie are statul în tot acest buget?
Nu prea mare. În afară de alocaţie şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului, părinţii sunt pe cont propriu. Românii nu folosesc nici conturile Junior Centenar, deschise automat la Trezorerie şi care pot aduce un start în viaţă de până la 7.500 de euro. Doar 140.000 de copii au bani în conturi. Cât despre tichetele de creşă, angajatorii pot acoperi costurile în limita a 1.500 lei/lună de copil, însă puţine companii se înghesuie, deşi suma este scutită de impozit.
"Nu simt că mă ajută foarte tare statul, simt că mă ajut singură. Simt că în loc să fii încurajat să-ți dorești să faci mai mult pt copilul cumva statul te pedepsește că ai ajuns la un nivel de venit", spune Roxana Puiu, cadru didactic.
"Ce fac alte state? Deduceri de impozite programe de sprijin, alocații mai mari, proporționale cu vârstă copilului. Şcoala de lângă casă foarte multe state construiesc infrasctructura educațională, mai mult sprijin în orientarea școlară și profesională", spune Daniela Vișoianu, expert în educație.
Statul român este, în schimb, departe de a înţelege că cea mai importantă investiţie o reprezintă copiii. Pentru că ei sunt viitorul...
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
