Cea mai gravă criză pe care lumea a văzut-o vreodată, avertizează experții. Care sunt cele mai afectate țări
Criza provocată de blocarea Strâmtorii Ormuz este mai gravă decât toate marile șocuri petroliere din 1973, 1979 și 2022 la un loc, avertizează șeful Agenției Internaționale pentru Energie. Şi FMI trage un semnal dur: războiul frânează economia globală și declanșează un val de scumpiri în lanț. Statele europene, dar și Japonia, Australia vor fi afectate, însă cele mai expuse sunt țările în curs de dezvoltare.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, consideră că actuala criză energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu este cea mai gravă criză pe care lumea a văzut-o vreodată. "Lumea nu a mai trăit niciodată o perturbare a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare", a spus Birol, într-un interviu pentru Le Figaro.
AIE: Trăim o criză mai gravă decât șocurile petroliere din 1973, 1979 și 2022 la un loc
"Criza actuală este mai gravă decât cele din 1973, 1979 şi 2022 la un loc", a spus el, adăugând că "acest război blochează una dintre arterele economiei globale. Nu doar petrolul şi gazele, ci şi îngrăşămintele, produsele petrochimice, heliul şi multe alte lucruri". Statele europene, dar și Japonia, Australia vor fi afectate, însă cele mai expuse sunt țările în curs de dezvoltare, care vor fi lovite de creșteri de preț la petrol și gaze, scumpiri ale alimentelor și inflație galopantă, a mai explicat el.
Lumea este pe cale să intre "într-o lună aprilie neagră", a mai avertizat Birol. "Martie a fost foarte dificilă, dar aprilie va fi mult mai rea", a repetat oficialul, reluând declaraţii similare făcute săptămâna trecută. "Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pe tot parcursul lunii aprilie, vom pierde de două ori mai mult ţiţei şi produse rafinate decât în martie", a avertizat el.
În acelaşi timp el a a apreciat că "există şi motive de optimism", deoarece, în opinia sa, "arhitectura sistemului energetic global se va schimba" în următorii ani. "Va dura ani. Nu va fi o soluţie la criza actuală, dar geopolitica energiei va fi profund transformată", a declarat Birol, care consideră că "unele tehnologii vor progresa mult mai repede decât altele".
"Acesta este cazul energiilor regenerabile, a energiei fotovoltaice şi a celei eoliene, care se extind foarte rapid. Va exista o trecere rapidă la energiile regenerabile, în câteva luni", a estimat şeful AIE. Pentru acesta, criza actuală ar trebui, de asemenea, să "relanseze energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare mici", în timp ce ţările vor putea să se bazeze pe capacitate suplimentară datorită prelungirii duratei de viaţă a centralelor electrice existente.
Țările membre AIE au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele strategice, iar procesul este deja în desfășurare, a adăugat oficialul. Ca reacţie la atacurile Israelului şi SUA, Iranul a blocat aproape în întregime traficul în Strâmtoarea Ormuz, prin care, în mod normal, circulă aproximativ 20% din petrolul şi gazele naturale, ceea ce a dus la o creştere bruscă a preţurilor la energie.
FMI: Toate drumurile duc la scumpiri și frânare economică
Și șefa FMI a avertizat că "toate drumurile duc la scumpiri și frânare economică", relatează Reuters. Războiul din Orientul Mijlociu va face ca prețurile să crească și economia mondială să încetinească, a avertizat Kristalina Georgieva.
Conflictul a scos de pe piață 13% din oferta de petrol, afectând în lanț transporturile și alte industrii. Chiar dacă se încheie rapid, economia va încetini și prețurile vor crește, iar dacă continuă, impactul va fi și mai grav, a transmis Georgieva.
FMI urmează să publice mai multe scenarii legate de economia globală în raportul de pe 14 aprilie, dar a semnalat deja o posibilă revizuire în jos a prognozelor. "Trăim într-o lume cu incertitudine ridicată", a spus șefa FMI, invocând tensiunile geopolitice, schimbările tehnologice, șocurile climatice și evoluțiile demografice. "Toate acestea înseamnă că, după ce vom trece de acest șoc, trebuie să fim pregătiți pentru următorul".
Țările sărace, cele mai afectate
Țările sărace și vulnerabile, fără resurse energetice proprii, vor fi cele mai lovite, a avertizat Georgieva. Multe dintre acestea nu au spațiu bugetar pentru a-și ajuta populațiile să facă față scumpirilor, ceea ce crește riscul de tensiuni sociale. Unele state au cerut deja sprijin financiar, iar FMI ar putea extinde programele de creditare existente. Aproximativ 85% dintre membrii FMI sunt importatori de energie.
Georgieva a avertizat că subvențiile la energie nu sunt o soluție, deoarece pot alimenta și mai mult inflația. Impactul este asimetric: țările importatoare de energie sunt cele mai afectate, dar și exportatorii, precum Qatar, resimt efectele, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice.
Qatar a estimat că va avea nevoie de 3 până la 5 ani pentru a-și reface 17% din producția de gaze naturale afectată, iar Agenția Internațională pentru Energie a raportat că 72 de instalații energetice au fost avariate, o treime grav. "Chiar dacă războiul s-ar opri astăzi, impactul negativ va persista la nivel global", a avertizat Georgieva.
Petrolul Brent a ajuns la aproximativ 110 dolari/baril, iar prețurile din Orientul Mijlociu sunt chiar mai mari. Șefii FMI, AIE și Băncii Mondiale au anunțat că vor colabora pentru a evalua impactul energetic și economic al conflictului. Potrivit ONU, milioane de oameni ar putea suferi de foamete acută dacă războiul continuă. Deocamdată nu există o criză alimentară globală, dar aceasta ar putea apărea dacă livrările de îngrășăminte sunt afectate.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
