A oprit Putin definitiv gazul Europei? Coșmarul Nord Stream 1

Liderii UE se pregătesc de o criză a gazului care ar putea îngheța sectoare întregi ale economiei. Sunt din ce în ce mai mari temerile că o conductă majoră care transportă gaz rusesc către Europa, Nord Stream 1, va fi închisă definitiv.

Scenariul potrivit căruia țările europene bogate trebuie să-și raționaleze consumul de energie și să decidă închiderea industriilor majore a prins contur luni când fluxul de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream a scăzut la zero.

Este o întrerupere planificată de 10 zile, dar analiștii și oficialii se tem că Gazprom, care deja a oprit sau a limitat furnizarea de gaz către 12 țări UE, va decide să nu redeschidă conducta după ce lucrările de întreținere se termină.

O astfel de decizie ar arunca o economie precum cea a Germaniei într-o criză și mai mare. Oficialii de la Berlin au avertizat că industriile consumatoare de energie ar putea fi plătite pentru a reduce consumul. Vicecancelarul german Robert Habeck a vorbit duminică despre un ”scenariu de coșmar politic”.

Deocamdată, toți ochii stau pe Nord Stream 1. ”Ce se întâmplă după întreținere? La ce se revine după asta? Asta va urmări toată lumea”, a declarat Ed Cox, șeful departamentului global de gaz natural lichefiat (GNL) la ICIS.

Unii analiști susțin că este puțin probabil ca Rusia să redeschidă conducta și că Moscova va inventa scuze pentru a o ține închisă și după 21 iulie.

Este un scenariu ”destul de probabil”, susține Alexander Gabuev, membru la Carnegie Endowment for International Peace din Washington. Oprirea completă a furnizării de gaze către Europa a fost un instrument cheie în arsenalul președintelui rus Vladimir Putin de a împărți Europa cu privire la Ucraina înainte de iarnă, când s-ar resimți cele mai grave efecte ale unei penurii de gaz. ”Gazul este evident asul pe care îl are Kremlinul”, susține Gabuev.

Ministrul de Finanțe al Franței, Bruno Le Maire, și-a exprimat duminică și el această teamă: oprirea totală a gazului rusesc în Europa este ”cea mai probabilă opțiune” și țările trebuie să ”pregătească de acum de luptă”.

Pe 20 iulie, oficialii UE de la Bruxelles vor publica un plan pentru iarnă prin care vor încerca să se asigure că țările au suficient gaz. Detaliile setului de măsuri sunt vagi pentru moment. ”Situația este în mod clar gravă și trebuie să fim pregătiți corespunzător pentru orice eventualitate”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Alte opțiuni luate în considerare includ ajutor financiar oferit companiilor energetice falimentare, naționalizarea centralelor electrice și raționalizarea gazelor pentru industrie.

Brinkmanship-ul gazului

Starea de alarmă de acum de la Paris și Berlin este departe de starea de spirit optimistă de acum trei luni de la Bruxelles, când înalții oficiali au anunțat reducerea dependenței de gazul rusesc cu două treimi în acest an. ”Nu este ușor, dar este fezabil”, a declarat la acea vreme vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

UE a ratat deja această țintă ambițioasă, până pe 16 iunie a importat deja mai mult gaz rusesc decât și-a bugetat pentru acest an. Asta ținând cont și de faptul că Moscova a întrerupt aprovizionarea către unele țări UE și a limitat livrările către altele. Pentru moment traderii europeni de gaze stau cu sufletul la gură în timp ce Nord Stream 1 a fost închisă pentru mentenanța anuală.

Luni a fost panică pentru scurt timp luni, după ce compania italiană Eni, o mare companie energetică, a declarat că livrările de la Gazprom au scăzut de la 32 de milioane de metri cubi pe zi la 21 de milioane. Dar reducerea livrărilor era legată de închiderea Nord Stream și nu, așa cum se temeau unii, de o reducere suplimentară a debitelor rusești prin alte conducte care traversează Ucraina sau prin conducta Turkstream, care trece prin Bulgaria.

Chiar și așa, în anii precedenți, Rusia a compensat livrările reduse în timpul mentenanței la Nord Stream prin creșterea fluxului de gaze prin alte rute. Anul acesta nu a făcut acest lucru, cel puțin până acum. Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, Rusia folosește furnizarea de energie ca monedă de schimb pentru a încerca să rupă unitatea occidentală și să ridice sancțiunile împotriva Moscovei.

Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a pus în discuție posibilitatea ”creșterii” volumelor de gaz prin Nord Stream 1 începând cu 21 iulie, dar numai dacă Canada va permite returnarea unei turbine critice pentru funcționarea conductei. Turbina este în prezent în reparație în Montreal.

Ministerul canadian al resurselor naturale a confirmat pentru Politico că țara va trimite în total șase turbine pentru Nord Stream, o excepție unică de la sancțiuni. Berlinul și SUA au aplaudat decizia, dar la Kiev a fost furie. Ucraina a discutat în privat cu Canada să nu returneze echipamentele.

"Decizia privind excepţia de la sancțiuni va fi percepută la Moscova ca o manifestare a slăbiciunii. Nu poate exista nicio îndoială că Rusia va încerca nu doar să limiteze cât mai mult posibil, ci să închidă complet furnizarea de gaze către Europa în cel mai acut moment. Pentru asta trebuie să ne pregătim acum, pentru asta suntem provocați acum”, a declarat Volodimir Zelenski.

"Dușuri mai scurte, căldură mai mică"

Dacă Moscova nu repornește Nord Stream, opțiunile Europei pentru livrări alternative de gaz sunt limitate. La începutul acestui an, gazele naturale lichefiate transportate pe mare în UE, în mare parte din SUA, au atins niveluri record. Dar întreruperea unei instalații cheie de export de GNL din Texas după o explozie a pus în pericol planurile UE de a se baza pe americani pentru gaz, cel puțin pentru restul acestui an.

Statele din Golf s-au oferit să crească producția, dar aceste propuneri vin cu cerințe politice. Omanul a cerut ridicarea vizelor în UE pentru cetățenii săi.

"Ne aflăm într-o situație în care există limite în ceea ce privește cantitatea de gaz din alte surse care poate intra în Europa și există limite la ceea ce poate face gazul natural lichefiat”, a spus Tom Marzec-Manser, șeful departamentului de analiză a gazelor la ICIS.

Gazul livrat de vecinii regionali, cum ar fi Azerbaidjan și Norvegia, a crescut, iar în această lună Oslo a aprobat o creștere a producției pentru a sprijini exporturile. Guvernul norvegian a avertizat însă că producţia companiilor sale este la nivelul maxim sau foarte aproape de acesta. 

Țările de Jos au anunțat că au reușit să reducă consumul de energie cu o treime în acest an, permițând redirecționarea gazului către vecini. Însă ministrul olandez al Climei Rob Jetten a avertizat că accelerarea producţiei la câmpul din Groningen, predispus la cutremur şi cel mai mare din Europa, pentru a salva situația, ar fi o "ultimă soluție”.

Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie, a descris situația la începutul acestui an: "Fie guvernele sau companiile de utilităţi vor fi nevoite să raționalizeze - să reducă energia consumatorilor - sau o facem noi înșine, apăsând butonul de eficiență energetică."

Potrivit unei analize a think tank-ului Bruegel, țările UE vor trebui să reducă cererea cu 15% în următoarele 10 luni dacă Rusia va opri toate livrările de gaze. În statele baltice și în Finlanda, guvernele ar putea fi nevoite să facă reduceri de până la 54%.

În Franța, directorii executivi a trei dintre cele mai mari companii energetice din țară au rugat oamenii să economisească energie. Politicienii olandezi au îndemnat cetățenii să facă dușuri mai scurte și să reducă încălzirea pentru a trece peste criză. Autoritățile locale din Germania raționalizează iluminatul public și reduc temperaturile în piscinele din aer liber.

În acest timp parlamentarii UE schimbă reglementarea obligatorie privind furnizarea de gaze, care necesita ca stocurile să fie la 80% până în noiembrie. Se duc negocieri acerbe și pentru cine plătește gazul și cine primește acces prioritar în caz de urgență. Stocurile UE se află la 61,6%, conform datelor în timp real.

Când sunt pline, instalațiile de stocare ale UE pot asigura aproximativ o cincime din consumul anual, dar instalațiile nu sunt proiectate pentru a fi reduse la zero și sunt răspândite în mod inegal pe tot continentul, făcând imposibil o distribuție în mod egal. 

”Acorduri de solidaritate” pentru gaz în UE

Până acum, cel puțin 10 țări UE au activat prima etapă de ”avertizare timpurie”  din planurile de urgență, pe care Bruxelles-ul le-a cerut încă din 2017. Germania este singura țară care a declanșat a doua etapă. Declanșarea celei de-a treia etape ar permite Berlinului să intervină pe piață și să devină coordonatorul național de aprovizionare cu energie, determinând care sectoare vor fi întrerupte primele.

Într-un astfel de scenariu, politicienii ar începe probabil prin a întrerupe sectoare neesențiale, cum ar fi sectorul auto, urmat de alte industrii, apoi de servicii sociale și, în final, de încălzirea locuințelor, susține Simone Tagliapietra, analist la think tank-ul Bruegel.

Luni, Germania și Cehia s-au angajat să ”rămână unite pentru cooperare operațională și coordonare în cazul întreruperii complete a aprovizionării cu gaze care ar putea avea loc în săptămânile următoare”.

Dar mulți se tem de un scenariu de tip fiecare stat pentru sine în care țările vor păstra gazul pentru ele. De aceea, Comisia Europeană încurajează țările să înființeze ”acorduri de solidaritate” transfrontaliere și voluntare pentru a împărți gazele în perioadele de nevoie.

Doar șase astfel de acorduri au fost stabilite până acum și ”problema este că s-ar putea să nu fie suficient de puternice”, consideră Tagliapietra, deoarece aceste acorduri bilaterale nu au niciun mecanism de aplicare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰