Raport OCDE: România trebuie să continue consolidarea fiscală. Datoria publică ar putea ajunge la 109% din PIB
Economia României dă semne de revenire, însă reformele și măsurile de consolidare fiscală trebuie continuate pentru a menține stabilitatea pe termen lung, avertizează reprezentanții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Aceştia recomandă ca autoritățile să continue eforturile de echilibrare a finanțelor publice pentru a limita creșterea datoriei și a deficitului bugetar.
"Banca Națională a României a menținut dobânda de referință la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflația va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul țintă. După încetinirea activității economice în 2024 și 2025, prognozăm că creștere economică își va reveni până la un procent în acest an și 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflația este așteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze și o creștere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de prețuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflație mai mare și o creștere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenții politici este acea de a consolida și mai mult creșterea și reziliența economiei românești. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale și vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală și dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate", a spus Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediții a Studiului economic al OCDE pentru România.
El a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiției Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
"Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va crește până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creșterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populației. În consecință, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală și dincolo de acest an și estimăm că acestea vor ajuta la menținerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilități fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la același nivel. Revizuirea cheltuielilor și o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanță în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii și ar redirecționa fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spațiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătății, digitalizării și combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%", a afirmat Mathias Cormann.
Recomandările din raportul OCDE
Finanţele publice ale României s-au deteriorat semnificativ, ceea ce prezintă riscuri la adresa sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, iar pentru a evita acest lucru Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) spune că este nevoie de creşterea eficienţei cheltuielilor publice, precum şi de extinderea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale.
Într-un raport publicat luni, OCDE apreciază că recenta reformă a pensiilor, în special prin creşterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale şi introducerea de noi reguli de indexare, este un pas pozitiv către îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de pensii şi încurajarea participării forţei de muncă. În acelaşi timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a creşte cheltuielile pentru sănătate, educaţie, asistenţă socială şi inovare, pentru a sprijini o creştere incluzivă. De asemenea, salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict.
"Măsurile privind veniturile ar trebui să vizeze lărgirea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale. Taxele de mediu şi cele pe proprietate rămân subutilizate şi ar trebui consolidate. Recenta reducere a pragului de impozitare a microîntreprinderilor este un pas binevenit către consolidarea impozitării societăţilor. Digitalizarea suplimentară şi analizele de risc ale administraţiei fiscale ar contribui la îmbunătăţirea aplicării legii şi a colectării veniturilor", se arată în raportul OCDE.
De asemenea, documentul subliniază că schimbările climatice exercită o presiune tot mai mare asupra activităţii economice şi a bunăstării sociale în România. În acest sens, accelerarea măsurilor de adaptare, cum ar fi îmbunătăţirea apărării împotriva inundaţiilor, acoperirea extinsă a asigurărilor în caz de dezastru şi o gestionare îmbunătăţită a apei, este esenţială pentru a proteja populaţiile vulnerabile şi infrastructurile vitale.
"România a făcut progrese în gestionarea inundaţiilor în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile, dar multe sisteme de apărare rămân în stare proastă. Un plan naţional de întreţinere ar putea ajuta la prioritizarea măsurilor, la clarificarea costurilor şi a etapelor de implementare şi la promovarea unor soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor. Consolidarea guvernanţei pe mai multe niveluri în planificarea utilizării terenurilor este esenţială pentru a preveni construcţiile în zonele predispuse la inundaţii, necesitând o aplicare mai strictă a reglementărilor şi interdicţii clare privind dezvoltarea în zonele cu risc ridicat. Creşterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva riscurilor de dezastre este, de asemenea, esenţială", se arată în raportul OCDE.
Organizaţia atrage atenţia că sunt necesare eforturi suplimentare de atenuare a schimbărilor climatice. Priorităţile cheie includ consolidarea preţurilor la carbon, extinderea generării de energie electrică cu emisii reduse de carbon, eliminând treptat combustibilii fosili, ecologizarea transporturilor prin creşterea taxelor pe combustibili şi vehicule şi îmbunătăţirea eficienţei energetice în mobilitatea urbană şi clădiri.
Raportul organizaţiei internaţionale mai arată că România a înregistrat progrese semnificative în integrarea pieţei globale în ultimele decenii însă pentru a menţine acest impuls, trebuie să abordeze provocările structurale persistente - în special în ceea ce priveşte inovaţia, digitalizarea, educaţia şi dinamismul afacerilor, care continuă să limiteze productivitatea şi potenţialul său economic.
Potrivit OCDE, trecerea către activităţi cu valoare adăugată mai mare va necesita dotarea forţei de muncă cu competenţe avansate. Implementarea reformei în curs este cheia pentru creşterea nivelului de educaţie, reducerea ratelor de abandon şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor învăţării. Acest lucru ar trebui susţinut de creşterea finanţării şi de o planificare strategică îmbunătăţită pentru o mai bună direcţionare a resurselor.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este o organizaţie interguvernamentală cu 38 de ţări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic. România este în plin proces de aderare la OCDE, aflându-se în prezent în etapa de furnizare de informaţii tehnice suplimentare, organizarea de misiuni de informare şi evaluarea ulterioară în cele 26 de Comitete ale Organizaţiei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
