Telegram explodează în topul fraudelor. Escrocii se mută de pe Facebook în chat-uri criptate, greu de depistat
Escrocii se mută de pe Facebook în grupuri și canale de Telegram, unde traficul privat și criptarea oferă o acoperire perfectă pentru înșelăciunile de tip "plată push" (APP). E tipul de fraudă în care victima este manipulată să autorizeze voluntar un transfer bancar instant către contul escrocului. Potrivit ultimului Raport privind securitatea consumatorilor și criminalitatea financiară al Revolut, Telegram a fost, în 2025, sursa cu cea mai rapidă creștere a fraudelor de plăți autorizate, cu un plus de 233% față de 2024, la nivel global.
Revolut arată că platformele Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp) rămân în continuare cea mai mare sursă de fraudă, cu 44% din cazurile raportate la nivel global, dar lucrurile se transformă rapid: Telegram este, în prezent, responsabil pentru circa o cincime din escrocheriile tip APP, iar în 23% din țările incluse în raport aplicația este deja cea mai mare sursă de scam‑uri.
Specialiștii spun că atracția pentru Telegram vine, în mare parte, tocmai din modul în care este "vândută" platforma: confidențialitate, criptare de extremă la extremă, anonimizare parțială și optimizare pentru difuzarea de conținut în lanț. Utilizatorii au impresia că discută într‑un spațiu sigur, când, de fapt, tocmai acel spațiu este frecventat de grupuri de scam‑eri, oferte falsificate de job și scheme de tip piramidă.
Cumpărături și joburi, cele mai populare scam‑uri
La nivel global, scam‑urile de cumpărături (mărci fake, oferte de "Black Friday 365 zile pe an", newsletter‑uri de tip "promoție secretă") reprezintă 57% din fraudele raportate prin aplicația Revolut, rămânând în topul permanent al tipologiilor de fraudă. Pe locul doi, în termeni de creștere, se situează fraudelor legate de locuri de muncă.
În România, distribuția este ușor diferită, dar nu mai puțin alarmantă: 20% din escrocheriile raportate au venit de pe Facebook, iar Telegram s‑a clasat pe locul doi, cu 19%. În special, scam‑urile de cumpărături sunt cea mai răspândită amenințare, reprezentând 60% din totalul cazurilor locale, în timp ce escrocheriile cu joburi au ajuns la 15%, iar fraudele de investiții la 7%.
De ce e mai greu să îi prindă pe scam-erii din Telegram
Utilizatorii primesc o ofertă de muncă dintr‑un canal Telegram, sunt contactați personal în chat‑uri private, apoi îndrumați să facă plata sau transferul spre un cont "verificat" sau spre o platformă de tip serviciu de plată. În aceste scenarii, criptarea conversațiilor și natura privată a canalului fac ca urma digitală să fie mult mai slabă, iar timpul necesar pentru reacție, mai mic
În plus, publicațiile recente de cercetare arată că platformele de socializare au generat în 2025 aproximativ 4,4 miliarde de euro din reclame frauduloase destinate utilizatorilor europeni, România fiind unul dintre piețele vizate.
Ce pot face utilizatorii
Experţii recomandă
• să nu accepți oferte de muncă sau „investiții” care încep cu o plată mică sau o depunere de bani în avans;
• să nu te lași influențat de presiunea timpului („dacă nu tranzacționezi în 10 minute, oferta dispare”) în chat‑urile private;
• să verifici în permanență numărul de telefon, contul de bancă sau linkurile primite, chiar dacă provin de la „cunoștințe” sau de pe canale aparent legitime;
• să raportezi orice scenariu suspect atât platformei de comunicații, cât și băncii sau serviciului de plată utilizat.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
