Galerie foto Subiecte la Evaluarea Națională 2025 - română. "Toate pânzele sus!" la Subiectul I
Evaluarea Națională 2025 a început luni, 23 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română, anunță Ministerul Educației. Conform calendarului, pe 25 iunie este programată proba la Matematică, iar pe 27 iunie cea la Limba și literatura maternă. Rezultatele înaintea contestațiilor se vor afișa pe 3 iulie, urmând ca elevii să afle notele finale pe 10 iulie.
UPDATE ora 9:30 - Subiectul 1 la proba scrisă la Limba și literatura română, din cadrul Evaluării Naţionale 2025, a avut două texte suport: unul din "Toate pânzele sus!" de Radu Tudoran, iar al doilea din "Spre Polul Sud", de Emil Racoviță. Pe baza acestor fragmente, elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul 2, candidaţii au avut de făcut o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare dintr-o excursie.
Subiectele primite de elevi la proba scrisă la română:
UPDATE 9:00 - A început Evaluarea Națională 2025. Absolvenții clasei a VIII-a au primit subiectele la Limba română și au la dispoziție două ore pentru a le rezolva.
Mari emoții pentru elevii de clasa a VIII-a care, astăzi, 23 iunie, susțin evaluarea națională la Limba și literatura română, probă scrisă. Accesul în săli este permis începând de la ora 8.00, până la ora 8.30, iar proba începe la ora 9.00, candidații având la dispoziție două ore pentru rezolvarea subiectelor. Timpul de redactare se calculează după completarea casetei de identificare.
Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate.
Timpul destinat elaborării lucrării este de două ore și se calculează după completarea casetei de identificare a broșurii cu subiecte. Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Judeţeană / a Municipiului București de Organizarea Evaluării Naţionale, în baza prevederilor Procedurii Nr. 32418/22.10.2024 cu privire la asigurarea condiţiilor de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare. În situații obiective, neimputabile candidaților, în care, în timpul probei scrise, este luată decizia anulării și a rescrierii lucrării, se poate prelungi timpul destinat redactării, cu cel mult o oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale.
Disciplinele la Evaluarea Națională 2025 sunt Limba și literatura română, Matematică și Limba și literatura maternă. Prima probă scrisă, cea la română, este susținută luni, 23 iunie. Urmează proba scrisă la matematică, două zile mai târziu, pe 25 iunie. Limba maternă, pentru elevii cu studii la o şcoală într-o limbă a minorităţilor, va avea loc pe 27 iunie. Primele rezultate la Evaluarea Naţională 2025 sunt afişate pe 3 iulie. Tot atunci, dar și pe 4 și 5 iulie, sunt vizualizate lucrările scrise depunerea contestațiilor. Între 6 și 9 iulie sunt soluționate contestațiile.
După soluţionarea contestaţiilor, sunt afişate rezultatele finale, pe 10 iulie.
Metodologia de organizare și desfășurare a examenului în anul școlar 2024 - 2025 a fost aprobată prin ► Ordinul de ministru nr. 6.479/30.08.2024
Peste 159.000 de absolvenţi ai clasei a VIII-a au fost înscrişi pentru a susţine proba scrisă la limba română, în 3.190 de unități de învățământ/centre de examen, anunţă ministerul Educaţiei.
Subiecte la Evaluarea Națională 2025, proba de română
Subiectele sunt realizate de specialiști ai Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație și sunt adaptate modelului de evaluare tip PISA. După fiecare probă, subiectele și baremele de corectare vor fi publicate pe site-ul subiecte.edu.ro.
Subiectele de limba și literatura română evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza Programei pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, aprobată prin Ordinul ministrului educatiei nr. 3393/28.02.2017. Astfel, subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea naţională 2025 evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 – DOOM 3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc.
Subiecte date la probele scrise de la Evaluarea Națională 2025 sunt publicate zilnic (după încheierea fiecărei probe) ► aici
Programă Română Evaluare Națională 2025:
Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice din programa la română pentru Evaluare Națională 2025.
Competenţe generale și competențe specifice
1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară
4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare.
Conţinuturi
Teme generale: Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.
Lectură
• Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.
• Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text și imagine • banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.
• Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).
•Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică).
• Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).
• Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.
• Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.
Redactare
• Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.
• Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
• Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, "întrebările jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.
• Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
• Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie.
Elemente de construcție a comunicării
Gramatică
• Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie.
• Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula).
• Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale.
• Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula).
• Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.
• Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.
• Prepoziția.
• Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.
• Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.
• Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.
• Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.
• Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.
• Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.
Ortoepie şi ortografie
Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române.
Vocabular
Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.
Variaţie stilistică
Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.
Elemente de interculturalitate
Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale.
Listele conținuturilor pentru Evaluarea Națională în acest școlar sunt disponibile ► aici
Barem de corectare la limba română
La proba de limba română din cadrul Evaluării Naționale 2025, candidaţii primesc subiectele sub formă de broşură, putând să solicite şi pagini suplimentare, dacă este cazul. Broşura se predă la finalul probei şi, întrucât conţine subiectele şi rezolvarea acestora, nu rămâne în posesia candidaţilor. Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru executarea schemelor şi adesenelor pot folosi şi creion.
Baremele pentru probele scrise de la Evaluarea Națională din acest an sunt publicate zilnic (după încheierea fiecărei probe) ► aici
Consultă ORDINUL privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2024-2025 ► aici
În anul școlar 2024 - 2025, activitățile din cadrul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a se realizează utilizând platforma dedicată evaluării digitalizate.
Evaluarea Națională 2025. Cum se pot corecta greșelile la română
Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă. În cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, până la înapoierea în sala de clasă. În această situaţie, timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit. Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de la disciplina "Matematică", elevii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul. Se folosesc numai colile distribuite de către asistenţi. Elevii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii elevi, din diferite motive - corectări numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere - doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc, menţionându-se pe ele "Anulat" şi se semnează de către cei doi asistenţi. În timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, asistenţii nu dau elevilor nicio indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor, nu discută între ei şi nu rezolvă subiectele. De asemenea, nu permit nici unei alte persoane să dea candidaților indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să furnizeze acestora materiale care conţin rezolvarea parţială sau integrală a subiectelor sau să încalce în vreun fel prevederile metodologiei. Unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei şi nu au alte preocupări în afară de supraveghere.
Ce este interzis la proba scrisă la română
Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi alte asemenea obiecte, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învăţământ - centru de examen în acest scop. Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiţi în examen. Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc. care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi alte asemenea obiecte sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen telefoane mobile, căşti audio, dispozitive tip IoT, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/asistenţi din unitatea/unităţile de învăţământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul. Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
Încălcarea regulilor va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi sunt eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise etc. Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă. Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor, conform prevederilor din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010, pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră de la începerea probei scrise. La părăsirea sălii de examen, candidaţii nu primesc subiectele. În situaţii obiective, neimputabile candidaţilor, în care, în timpul probei scrise, este luată decizia anulării şi a rescrierii lucrării, se poate prelungi timpul destinat redactării, cu cel mult o oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale.
Urmeaza proba de matematică pe 25 iunie
Evaluarea Națională 2025 va continua miercuri, 25 iunie, cu proba la Matematică.
La figurile de la proba de matematică sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion sau stilou/pix de culoare albastră sau realizarea unor figuri geometrice (cu creion sau stilou/pix de culoare albastră) în spațiul pus la dispoziție pentru rezolvarea problemelor. La matematică, un răspuns de la Subiectul I sau de la Subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect. Dacă elevul revine asupra răspunsului încercuit inițial și consideră ca fiind corectă o altă variantă, aceasta va fi scrisă în spațiul dedicat punctajului atribuit exercițiului, aflat lângă zona cu cele patru variante de răspuns.
Rezultatele se afișează pe 3 iulie
Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 3 iulie, până la ora 12:00. În aceeași zi, în intervalul orar 14.00-18.00, se pot vizualiza lucrările scrise şi are loc depunerea contestaţiilor. Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor continuă în zilele de 4 și 5 iulie, iar soluționarea contestațiilor se face în intervalul 6-9 iulie 2025.
Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. În cazul candidatului minor, declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestuia. În procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală ca medie aritmetică având două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naţionale. În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală şi este înregistrată în catalogul evaluării naţionale. În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestaţii este nota finală obţinută de candidat.
Rezultatele finale la Evaluarea Națională 2025 vor fi afișate pe 10 iulie.
Unde sunt afișate notele finale la Evaluarea Națională 2025
Comunicarea rezultatelor obţinute se face anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor, atât în centrele de examen, cât şi pe Internet, respectându-se Regulamentul general privind protecţia datelor personale. Codurile individuale vor fi distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută. Pentru comunicarea notelor obținute la examenul de evaluare națională, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ - centre de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare națională care cuprinde:
► codul candidatului
► unitatea de învățământ de proveniență
► notele obținute la fiecare probă scrisă
► media sau mențiunea "absent"/"eliminat din examen", după caz.
Comisiile din unitățile de învățământ / centre de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ. Comisiile din unitățile de învățământ / centre de examen tipăresc lista rezultatelor finale după contestații ale candidaților anonimizați și o afișează, conform calendarului cu semnătura președintelui și a secretarului comisiei din centrul de examen, la avizierul unității de învățământ și pe website-ul acesteia.
Rezultatele examenului de evaluare națională ale candidaților anonimizați sunt afișate și pe pagina dedicată a ministerului Educației și a inspectoratelor școlare. Candidatul major și părinții/reprezentanții legali ai candidatului minor pot solicita comisiei județene/Comisiei municipiului București de organizare a evaluării naționale vizualizarea lucrării/lucrărilor propriului copil numai după afișarea rezultatelor finale, după etapa de soluționare a contestațiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă. Rezultatele examenului de evaluare națională ale candidaților anonimizați sunt afișate și pe pagina de internet a Ministerului Educației și a inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.
Calendarul Evaluării Naționale 2025
► 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
► 25 iunie 2025: Matematica – probă scrisă
► 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
► 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
► 4 - 5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor
► 6 – 9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
► 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor.
Pe evaluare.edu.ro şi observatornews.ro găseşti toate informaţiile legate de examenele susţinute de absolvenţii clasei a VIII-a din România: subiecte, barem şi rezultate Evaluare Naţională 2025.
Subiecte la Evaluarea Națională 2024 - română
Anul trecut, la Evaluărea Națională 2024 - proba scrisă la Limba și literatura română - elevii au primit două texte suport: primul din Constantin Chiriţă – "Cireșarii", iar al doilea din Cella Delavrancea – "Portret". Pe baza acestor texte, absolvenții clasei a opta au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul II, candidații au avut de făcut o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizeze pe Tic, personajul din textul lui Constantin Chiriță.
Vezi aici ► Rezultate finale Evaluarea Naţională 2024
74,5% dintre elevi au luat medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Naţională 2024 după contestaţii
Anul trecut, conform rezultatelor finale, la proba de Limba și literatura română, 119.350 de elevi (77,8%) au încheiat examenul cu note mai mari sau egale cu 5. Dintre aceştia, 416 elevi au obţinut nota 10 (+9 în raport cu prima afişare). La Matematică, 105.214 elevi (68,8%) au primit note mai mari sau egale cu 5, iar dintre aceştia, 1.133 au obţinut note de 10 (+73 în raport cu prima afişare). Rata de participare a fost de 95,3%: 152.903 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi din totalul absolvenţilor înscrişi (160.467). Dintre aceştia, 38.992 de candidaţi (25,5%) au obţinut medii sub 5. Un elev a fost eliminat de la proba de Limbă şi literatură română, lucrarea acestuia fiind notată cu 1.
Potrivit Ministerului Educaţiei, au fost depuse 27.640 de contestaţii (8,76% din numărul total de lucrări), nivel relativ similar celui consemnat în anul 2023 (27.128 - 8,52%). Au fost depuse 14.485 contestaţii la Limba şi literatura română (18.465 - 2023), 425 la Limba şi literatura maternă (444 - 2023) și 12.730 la Matematică (8.219 - 2023).
Analiza completă a rezultatelor obţinute de elevi la Evaluarea Naţională 2024 poate fi văzută ► aici
Admitere la liceu 2025 - 2026. Cum se face repartizarea
Specialiştii au făcut o serie de recomandări legat de completarea fişelor de înscriere la liceu în 2025. Printre acestea se regăseşte ideea de a bifa cât mai multe opţiuni de licee dorite, astfel încât elevul să fie sigur că obţine înscrierea la unul dintre liceele dorite. De asemenea, se recomandă completarea fişei de înscriere la liceu cu efectuarea unor alegeri oneste, respectiv să bifăm licee unde ştim că am avea şanse să fim admişi raportat la rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională 2025. Repartizarea se face în limita locurilor aprobate prin planul de școlarizare. În cazul în care doi candidați au aceleași medii de admitere, ei vor fi departajați după următoarele criterii:
► media generală de absolvire a claselor V-VIII;
► nota obținută la proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale;
► nota obținută la proba de Matematică din cadrul Evaluării Naționale;
► nota obținută la Limba maternă din cadrul Evaluării Naționale;
Mai multe informaţii pe acest subiect, găsiţi ► aici
Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.
Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).
Calendarul admiterii la liceu 2025 - 2026
Repartizarea computerizată în licee se va face pe baza mediei de la Evaluarea Națională și a opțiunilor exprimate de elevi. Fișele de înscriere vor fi completate în perioada 11–15 iulie 2025, iar repartizarea are loc pe 19 iulie 2025.
Ministrul Educaţiei a anunțat calendarul admiterii la liceu 2025 - 2026:
► 10 iulie 2025 - Transmiterea de către comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti către unităţile de învăţământ liceal care au organizat probe de aptitudini a bazei de date judeţene cuprinzând mediile de admitere, prin confirmarea finalizării operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată.
► 11 iulie 2025 - Validarea de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti a listei candidaţilor admişi la liceele/clasele la care s-au susţinut probe de aptitudini şi comunicarea rezultatelor în unitatea de învăţământ liceal respectivă, prin tipărire din aplicația informatică centralizată.
► 11 iulie 2025 - Este anunţată ierarhia la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti a absolvenţilor claselor a VIII-a, în funcție de media de la Evaluarea Națională.
► 14 iulie 2025 - Ridicarea/Transmiterea de la liceele vocaţionale a anexelor fișelor de înscriere ale candidaţilor care nu au fost admişi la clasele pentru care au susţinut probe de aptitudini. Candidaților care nu au fost admiși la clasele pentru care au susținut probe de aptitudini, precum și candidaților care au fost admiși dar care au declarat, în scris, că renunță la locul obținut, li se poate elibera, de către unitatea de învățământ gimnazial, fișa de înscriere, pentru completarea opțiunilor în vederea participării la repartizarea computerizată. Transmiterea, în format electronic, către Centrul naţional de admitere a listei candidaţilor declaraţi admişi, în fiecare judeţ, la clasele pentru care s-au susţinut probe de aptitudini, prin confirmarea încheierii operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată.
► 14 - 21 iulie 2025 - Completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
