7 octombrie 1883, CASTELUL PELEŞ. De atunci, 131 de ani de istorie
La 7 octombrie 1883 era inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş. Încărcat de istorie, eleganţă şi bogăţie, castelul Peleş rămâne una dintre cele mai rafinate atracţii turistice din România. Situat în Sinaia, într-un decor pitoresc învăluit în mister regal, castelul Peleş se prezintă şi astăzi, demn şi elegant, în faţa numeroşilor iubitori de artă şi istorie.
La 7 octombrie 1883 era inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş. Încărcat de istorie, eleganţă şi bogăţie, castelul Peleş rămâne una dintre cele mai rafinate atracţii turistice din România. Situat în Sinaia, într-un decor pitoresc învăluit în mister regal, castelul Peleş se prezintă şi astăzi, demn şi elegant, în faţa numeroşilor iubitori de artă şi istorie.
De inspiraţie victoriană târzie, castelul Peleş se ridica, în secolul al XIX-lea, la nivelul unui castel modern veritabil bucurându-se de tot confortul imaginabil în epocă: de la încălzirea centrală cu aer cald în ziduri, la iluminatul electric. Castelul are 3.200 de metri pătraţi, este construit pe cinci niveluri şi se compune din 160 de camere.
Regina Elisabeta implicată în lucrările de amenajare
Primii arhitecţi ai castelului au fost doi vienezi, Wilhelm von Dodere, profesor la Technische Hochschule şi asistentul său, Johannes von Schultz. Proiectul iniţial, inspirat din arhitectura castelelor renascentiste de pe Valea Loirei, model foarte la modă în epocă în Europa, nu a fost acceptat decât parţial. Ca urmare, conducerea lucrărilor este încredinţată arhitectului german, Johannes Schultz, care elaborează planurile castelului în prima sa fază de construcţie (1879 – 1883). Interiorul castelului este unul somptuos, iar cea care a dirijat lucrările de amenajare a fost regina Elisabeta. Stilurile de amenajare sunt diverse şi se completează reciproc.
- Urs văzut în parcul central din staţiunea Buşteni. A fost emis un mesaj RO-Alert
- Autorii măcelului de la Urziceni, trimiși în judecată. 19 membri ai clanului Catană au fost acuzați de omor...
- Rețea uriaşă de pedofilie, destructurată după o anchetă în 35 de țări, inclusiv România. Platforma era...
- Val de sinucideri în rândul oamenilor legii. În ultima lună, trei tineri declaraţi apți psihologic şi-au...
- Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă
Interiorul castelului
Holul de la intrare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri, stauiete iar plafonul, din sticlă, este mobil.
Biblioteca regală atrage prin colecţia de cărţi rare cu coperte din piele şi gravură cu litere de aur. În bibliotecă se află şi o uşă secretă prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale castelului.
Sălile de arme adăpostesc peste 4000 de piese de armament din secolele XIV – XVII.
Sala Florentina (Marele Salon) se impune prin plafonul sculptat în lemn de tei şi accesorizat cu două candelabre în stilul neorenaşterii italiene.
Sala de teatru are 60 de locuri şi lojă regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.
Apartamentul Imperial a fost amenajat în 1906 cu ocazia vizitei împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef, invitat la aniversarea celor 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.
Vitraliile Castelului Peles au fost cumpărate şi montate între 1883 şi 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveţia şi Germania, piese datând din secolele XV si XVII.
De asemenea, Castelul are şapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni şi vase ornamentale din marmură de Carrara.
Parcursul istoric
Pe de altă parte, parcursul Castelului Peleş, în istorie, nu a unul lin. Fostă reşedinţă regală în perioada 1883-1947, castelul este naţionalizat în 1948, devine muzeu în două rânduri, din 1953 până în 1975 şi din 1990 până azi, iar în 2007 devine proprietate a Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰