Video ANIMAŢIE. Filmul exploziei din Rahova, explicat pas cu pas de procurori
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Procurorii au explicat miercuri, pas cu pas, cum s-a produs explozia devastatoare din cartierul Rahova, în urma căreia un bloc de locuințe a fost grav afectat.
Potrivit anchetatorilor, totul a început cu un defect la cablurile electrice subterane, care a dus la perforarea conductei de gaze în două puncte. În următoarele 26 de ore, operatorul de distribuție a primit 7 sesizări privind mirosul de gaz, iar la cele 2 blocuri au avut loc 5 intervenții. Sursa scurgerii nu a fost însă identificată și izolată.
Mecanismul exploziei
Potrivit concluziilor celor trei expertize, tehnică în domeniul gazelor naturale, electroenergetică și criminalistică în domeniul exploziilor și incendiilor, defectul apărut la cablurile electrice subterane dintre blocurile 32 și 33 a degajat căldură în apropierea conductei de gaze care alimenta blocul 32.
Conducta de polietilenă s-a înmuiat și a fost perforată în două puncte, iar gazul sub presiune s-a scurs în sol. De acolo, a pătruns în canalul termic subteran, principala cale de transport către blocul 32. Pentru că intrarea canalului în subsol nu era etanșată, gazul a ajuns în interiorul clădirii și a urcat prin puțul liftului, șafturi și alte goluri tehnice.
Gazul s-a acumulat la etajele superioare, iar pe 17 octombrie 2025, la ora 09:08, amestecul s-a aprins la etajele 5 și 6, cel mai probabil de la o scânteie produsă la acționarea unui întrerupător.
7 sesizări privind mirosul de gaz. Cronologia celor 26 de ore
Cronologia prezentată de procurori arată că operatorul de distribuție a fost sesizat în repetate rânduri înainte de explozie.
Prima sesizare a venit pe 16 octombrie 2025, la ora 07:08, de la blocul 32. Primul agent de intervenție a ajuns la fața locului la ora 07.54. Aparatele sale au înregistrat metan peste pragurile de alarmare, însă verificările au rămas incomplete, subsolul nefiind examinat. Alimentarea instalației blocului a fost închisă și sigilată.
La ora 08:42 a mai venit o sesizare, iar o a treia la 13:19. Locatarii blocului 33 au reclamat un miros puternic de gaz, cu alarme activate la mai multe etaje. Al doilea agent de intervenție a ajuns la blocul 33, iar alimentarea a fost închisă și sigilată, însă nu au fost verificate rețeaua de distribuție și subsolurile.
La 16:30, instalatorii unei societăți autorizate au detectat prezența gazelor la blocul 32, dar au plecat fără să anunțe distribuitorul.
Sesizările au continuat și în dimineața următoare. La ora 00:38, locatarii blocului 33 au reclamat din nou mirosul de gaz și au semnalat că alarmele se activaseră, deși alimentarea fusese oprită. Al doilea agent a revenit după mai bine de 11 ore. Măsurătorile au indicat prezența metanului, însă incidentul a fost apreciat ca neconfirmat.
La ora 08:12 a fost înregistrată o cincea sesizare la blocul 33, iar între orele 08:42 și 08:44 au venit alte două sesizări de la blocul 32. Locatarii reclamau că mirosul de gaz persistă și urcă din subsol spre etaje.
La ora 08:45, primul agent a verificat casa scării de la blocul 33, fără să depisteze pierderi. La doar 23 de minute distanță, la ora 09:08, s-a produs explozia la etajele 5 și 6 ale blocului 32, scara 2, de pe strada Vicina nr. 1.
De ce nu a fost oprită scurgerea de gaz
Procurorii explică faptul că închiderea și sigilarea robinetului blocului nu putea opri scurgerea, deoarece sursa se afla în amonte, la conducta subterană avariată, care făcea parte din sistemul de distribuție.
Astfel, intervențiile au oprit doar instalația de utilizare a blocului, nu și conducta din pământ, care a rămas alimentată din rețea. Acesta este motivul pentru care mirosul de gaz a persistat și a reapărut chiar și după oprirea alimentării.
2 persoane juridice şi 4 persoane fizice, trimise în judecată
Procurorii au dispus, miercuri, trimiterea în judecată a şase inculpaţi - două persoane juridice şi patru persoane fizice, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, după explozia din cartierul bucureştean Rahova.
Potrivit procurilor, inculpaţii nu au asigurat adoptarea măsurilor necesare identificării naturii defectului, localizării şi izolării sursei şi împiedicării migrării şi acumulării gazelor în imobil. Explozia a provocat decesul a patru persoane şi vătămarea corporală a altor opt persoane. Imobilul a fost distrus şi degradat, toate cele 54 de apartamente ale scării fiind aduse în stare de neîntrebuinţare. Totodată, au fost deteriorate 96 de imobile învecinate şi au fost distruse sau deteriorate 45 de autoturisme aflate în proximitate.
”Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de urmărire penală au dispus, la data de 04.11.2026, trimiterea în judecată a şase inculpaţi, două persoane juridice şi patru persoane fizice, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, (...) în dosarul privind explozia produsă în data de 17 octombrie 2025 într-un imobil din cartierul Rahova, sector 5”, anunţă, miercuri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Cine sunt inculpaţii
Procurorii precizează că inculpaţii sunt operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale din zonă, doi angajaţi ai acestuia - instalatori de reţele - care au acţionat în calitate de agenţi de intervenţie de urgenţă, un operator economic autorizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.) pentru verificarea şi revizia tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale şi doi instalatori autorizaţi, angajaţi ai acestuia.
”În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că cei şase inculpaţi, prin contribuţii culpabile distincte, după manifestarea unei scăpări de gaze provenite din sistemul de distribuţie, nu au asigurat adoptarea măsurilor necesare identificării naturii defectului, localizării şi izolării sursei şi împiedicării migrării şi acumulării gazelor în imobil. În toate cele şase situaţii, rezultatul a fost produs prin omisiunea îndeplinirii unor obligaţii de intervenţie şi de siguranţă, starea de pericol fiind astfel menţinută până la producerea exploziei”, arată procurorii.
Potrivit probelor administrate de procurori, în data de 16 octombrie 2025, aproximativ între orele 06:15 şi 07:00, efectele electrice şi termice ale unor defecte produse la cablurile electrice subterane au determinat încălzirea şi perforarea, în două puncte, a conductei subterane de polietilenă care alimenta cu gaze naturale blocul 32, amplasată între blocurile 32 şi 33.
”Gazele eliberate în sol au pătruns în canalul termic subteran, au migrat prin acesta către subsolul blocului 32, scara 2, şi s-au propagat vertical prin puţul liftului şi prin celelalte goluri şi canalizaţii tehnice ale construcţiei. Acumularea progresivă a gazelor, îndeosebi la nivelurile superioare ale imobilului, a determinat formarea unui amestec exploziv gaz-aer, care s-a aprins în data de 17 octombrie 2025, la ora 09:08, la nivelul etajelor 5 şi 6. Explozia s-a iniţiat într-un apartament de la etajul 5, iar sursa cea mai probabilă de aprindere a fost o scânteie produsă la acţionarea unui întrerupător electric”, mai arată procurorii.
Aceştia transmit că oprirea alimentării cu gaze a instalaţiei de utilizare a imobilului nu a întrerupt scurgerea, întrucât sursa acesteia se afla în amonte, la conducta subterană avariată, componentă a sistemului de distribuţie, ceea ce explică persistenţa manifestărilor în imobil inclusiv după oprirea alimentării.
4 morţi după explozia din Rahova
”Explozia a provocat decesul a patru persoane şi vătămarea corporală a altor opt persoane. Imobilul a fost distrus şi degradat, toate cele 54 de apartamente ale scării fiind aduse în stare de neîntrebuinţare. Totodată, au fost deteriorate 96 de imobile învecinate şi au fost distruse sau deteriorate 45 de autoturisme aflate în proximitate”, mai transmit procurorii. Aceştia precizează că, prin aceste urmări, sunt întrunite elementele dezastrului, în sensul art. 254 alin. (2) din Codul penal.
