Video Creștinii sărbătoresc Boboteaza sau botezul lui Iisus. Care este semnificația sărbătorii în care se împarte apă sfințită

La Constanţa, ca-n fiecare an, ÎPS Teodosie a binecuvântat de la înălţimea cisternei apa pentru Bobotează. Ceremonia nu fost însă lipsită de mici accidente. Fără urmări grave, din fericire. Arhiepiscopul s-a lovit cu capul de un butoi în timp ce sfințea apa pentru Bobotează. Mitra de pe cap i-a atenuat lovitura.

ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului: Pentru mine nu este un efort, dar unii se mai miră că de ce urc aici. Pentru că trebuie apă pentru tot poporul.

Cruci de gheață la Galați, sculptate în congelator

Binecuvântaţi s-au simţit şi oamenii care au reuşit să pună mâna pe una dintre sticlele de plastic cu apă sfinţită. Din Constanţa, IPS Teodosie a plecat la Hârşova, unde localnicii au furat startul, iar crucea din apele Dunării a fost deja recuperată. În lipsa gerului Bobotezei a fost nevoie de măsuri fără precedent la Galaţi. Acolo cele trei cruci sculptate în gheaţă care vor ajunge mâine pe faleza Dunării au fost făcute la congelator.

La Sadova, în Suceava, a fost însă suficient de frig pentru ca localnicii să poată decupa blocuri de gheaţă pentru Bobotează chiar de pe lacul Iezer.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează la români

În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Boboteaza, botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În această zi, se sfințesc toate apele, nu se spală rufele, iar preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar bărbații se aruncă după ea, să o aducă înapoi. Cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește aghiasma cea mare.

Ce semnificație are Botezul Domnului pentru creștinii ortodocși    

Praznicul Botezului Domnului este sărbătorit la 6 ianuarie. El este numit în popor şi Boboteaza, iar în limbaj teologic-liturgic are şi denumirile de Teofanie sau Epifanie (Arătarea Domnului). Mântuitorul Iisus Hristos a crescut în Galileea, în cetatea Nazaret, tăinuindu-Şi înaintea oamenilor puterea şi înţelepciunea dumnezeirii Sale până la vârsta de 30 de ani, pentru că la iudei se socotea a fi o necuviinţă, ca să primească cineva vrednicia de învăţător sau de preot înainte de 30 de ani.

La vârsta de 30 de ani, Mântuitorul a venit la Iordan pentru a fi botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit textelor religioase Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă el era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei: "Hristos se afundă în Iordan și Duhul Sfânt pogoară peste ape. A tre­buit să se scufunde Fiul în firea omenească și prin ea în apă, pen­tru ca noi, scufundându-ne în apa, să ne înălțăm spre viața sa dumnezeiască în Duhul Lui cel Sfânt". 

Obiceiuri de Bobotează la români. Ce se face cu apa sfințită

La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul aruncă o cruce în apă. Bărbații voluntari se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

În satele din nordul țării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masa, ele cântau și dansau toată noaptea. Dimineață ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forța la rău amenințându-i cu aruncatul în apă.

Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o bucățică de busuioc care se pune și sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰