Drumul Valea Doftanei – Brădet, alternativă la DN1. Autorităţile vor să modernizeze drumul judeţean

Publicat: 26.02.2021, 15:59.
Actualizat: 26.02.2021, 15:59

În așteptarea autostrăzii, autoritățile locale din Brașov și Prahova vor să modernizeze drumul județean dintre Valea Doftanei și Brădet, ca alternativă la DN1.

Fotografie ilustrativă - drum cu pietriș

Fotografie ilustrativă - drum cu pietriș

Shutterstock

Drumul Judeţean 102 leagă localitatea Valea Doftanei din Prahova de Brădet din Braşov. Reabilitarea şi modernizarea drumului sunt incluse într-un proiect implementat de Consiliul Județean Brașov, cu ajutorul Companiei Naţionale de Investiţii. Drumul care leagă cele două judeţe este o alternativă la DN1 care este sufocat de mașinile care circulă între capitală și munte. Pentru modernizarea drumului sunt necesare mai multe exproprieri în zona de pădure.

Reprezentanții CJ Brașov trebuie să stabilească modalitatea în care vor fi expropriate mai multe terenuri din zona drumului. „Am avut o întâlnire de lucru cu proiectanţii şi cu reprezentanţi ai Gărzii Forestiere Braşov, pentru a discuta despre modalitatea de scoatere din fondul forestier a unor suprafeţe de teren afectate de acest proiect investiţional. Lungimea totală a drumului este de aproximativ 24 de km, din care 13,684 km sunt pe teritoriul judeţului nostru. Din lungimea totală, 4,35 de hectare aflate pe teritoriul administrativ al judeţului Braşov şi 10,35 de hectare situate în aria teritorială a judeţului Prahova sunt incluse în fondul forestier, iar pentru realizarea lucrărilor este necesară schimbarea statutului juridic al respectivelor suprafeţe, prin scoaterea lor din fondul forestier”, a anunțat Adrian Ioan Veştea, președintele CJ Brașov.

Reabilitarea DJ 102, o prioritate

În august 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, a participat la semnarea studiului de fezabilitate pentru „Reabilitare şi modernizare DJ 102 I, Valea Doftanei (judeţul Prahova) – Brădet (judeţul Braşov), alături de ministrul Dezvoltării Ion Ştefan, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru şi ministrul Transporturilor Lucian Bode. Valoarea contractului este de 2.795.010 de lei cu TVA), iar durata contractuală de realizare a studiul de fezabilitate a fost de 4 luni.

În baza contractului vor fi realizate, pe lângă studiul de fezabilitate necesar reabilitării celor 24 de km de drum, şi celelalte studii necesare întocmirii documentaţiei de aprobare a indicatorilor tehnico-economici (studiul topografic, studiul geotehnic, planul de situaţie pe ridicare topografică, studiul de trafic, studiul hidraulic şi hidrogeologic, documentaţia pentru scoaterea din circuitul forestier, expertiza tehnică), precum şi obţinerea certificatelor de urbanism, a avizelor, acordurilor şi studiilor specifice, mai arată sursa citată

Obiectivul va fi realizat în cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, implementat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), instituţie sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA).

Citește și:

Ce planuri are Cătălin Drulă pentru infrastructura din România

Noul ministru al Transporturilor speră să dea în folosinţă şi drumul expres din România - Valahia Expres - care va lega Bucureştiul de Târgovişte. Noua şosea ar trebui începută din inelul de centură, va avea 60 kilometri și va costa peste 200 milioane de euro. Experţii în infrastructură nu văd cu ochi buni proiectul.

Alte proiecte mari de care noul ministru a anunţat că se va ocupa sunt: continuarea autostrăzii A4 în sudul litoralului, până la Olimp, tronsonul de autostradă Braşov – Făgăraş şi extinderea Magistralei 5 de metrou până în Pantelimon.

Autostradă pentru Bucureşti

O autostradă pentru Bucureşti. Este proiectul ambiţios al Ministerului Transporturilor, care vrea ca lucrările la primul tronson să înceapă în două săptămâni şi să fie gata în doi ani. Asta în condiţiile în care nici măcar la această oră, centura Capitalei nu este finalizată.

Viitoarea Autostradă a Capitalei va înconjura Bucureştiul, dar şi centura şi va avea legătură directă cu Autostrada Soarelui. Scopul noii şosele de mare viteză este să decongestioneze traficul de transportul de mare tonaj. Un alt proiect ambiţios este Autostrada Bucureşti Sud, care ar trebui să fie finalizată la jumătatea anului 2023.

Autostrada Moldovei, fără termen de finalizare

Cel mai aşteptat drum de mare viteză din ţară, Autostrada Moldovei, a rămas fără un termen clar de finalizare. Ar trebui să lege Moldova de Transilvania, însă noul şef de la Transporturi spune că s-au făcut prea multe tâmpenii în proiect.

Despre Autostrada A8, noul ministru spune ca este cel mai greu proiect de infrastructura al Romaniei şi nu crede că va fi gata până în 2030. Autostrada Unirii, de la Tg. Mureş la Iaşi, ar urma să aibă o lungime de circa 311 km, iar aprobarea proiectului a fost obţinută în 2018. De atunci, nici măcar toate studiile de fezabilitate nu au fost obţinute.

Mihai Crăciun - Asociaţia Construim România: "Autostrăzile nu se construiesc prin legi. Dacă dăm o lege şi facem un heirup, se construieşte autostrada. Nu e adevărat. Autostrăzile, mai ales montane, se contruiesc greu. A8 trebuie prioritizat, dar realist să conştientizăm că va dura vreo 10-12 ani până când va fi completă".

Iar cum anul este abia la început, la fel şi guvernarea, sunt şanse mari ca şi alte proiecte de infrastructură să sufere modificări.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.