Video Efectul blocării proiectelor din programul Saligny. "Cei din construcţii nu ies în stradă. Vor pleca în afară"
Blocarea unor şantiere, concedieri în lanţ, insolvenţe şi un val de migrări în străinătate. Sunt consecinţele dramatice anunţate de constructori, după ce Guvernul a anunţat că taie de pe lista priorităţilor investiţiile din acest sector. Antreprenorii cer urgent o întrevedere cu premierul şi spun că blocarea finanţării unor programe precum Anghel Saligny va îngenunchea acest domeniu.
Stadioane, săli de sport, cămine culturale - sunt proiecte care fac parte din programul de investiţii Anghel Saligny şi care ar putea fi excluse de la finanţare în următorii doi ani. Lucrările la stadioanele Dinamo, Nicolae Dobrin din Piteşti şi Gheorghe Hagi din Constanţa ar putea fi blocate. "Am decis să prioritizăm aceste investiţii, proiectele care nu sunt în stadiu avansat să nu le asigurăm, cel puțin în lunile următoare, finanțarea", a declarat Ilie Bolojan, premierul României.
Patronatele se plâng că se află în imposibilitatea de a factura lucrări deja executate. Mai mult, băncile ar refuza sa finanțaze activitatea din construcții în contextul actual dificil. "Declaraţia domnului prim-ministru că din 2027 se va intra într-o normalitate de finanţare a investiţiilor mi se pare greu de realizat - ne punem aceeaşi întrebare: În 2027 de unde vom avea bani dacă acum nu avem?", spune Adriana Iftime, directorul Patronatului Societăţilor din Construcţii.
"Consecinţa va fi clară: aceea de contractare a domeniului construcţiilor. Nu veţi vedea niciodată oameni din construcţii care să iasă în stradă. Aceştia au alternativă. Vor pleca în afară. Odată plecaţi, dacă de aici înainte vor pleca - nu se vor mai întoarce decât într-o măsură foarte mică", a declarat Cristian Erbaşu, antreprenor.
În continuare sectorul se confruntă cu deficit de angajaţi şi importă forţă de muncă, preponderent din Asia. În România sunt înregistrate zeci de mii de firme în domeniul construcţiilor însă active sunt în jur de 5.000. Dintre acestea, 1.500 au contracte directe cu statul - restul sunt fie subcontractori, fie desfăşoară şi proiecte private.
"Există riscul ca 50% din companii să dispară, celălalt procent din companii să rămână, dar să fie şi ele afectate", adaugă Cristian Erbaşu, antreprenor.
"Cel mai grav aspect: activitatea unei firme nu este un robinet de apă pe care îl închid şi-l deschid atunci când am nevoie. Odată oprită activitatea unei firme, că a intrat în insolvenţă, că îşi încetineşte activitatea - revenirea la stadiul iniţial este extrem de greoaie", crede Adriana Iftime, directorul Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Sectorul construcţiilor va fi lovit din plin de pachetele de măsuri fiscale atrag atenţia analiştii. "Este un sector de anvergură a economiei româneşti şi precursor a ceea ce întâmplă în economie. Când economia a mers bine, sectorul a mers foarte bine. Când economia merge slab, sectorul merge şi mai slab. E un sector care depinde de dobâbdă, de apetitul investitorilor, de optimismul economic şi toate astea sunt cu minus", spune Adrian Mitroi, analist economic.
Construcţiile au însemnat, în 2024, peste 8% din produsul intern brut, arată datele oficiale.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
