Video Gamingul, un fenomen periculos sau doar un hobby inofensiv? Specialiştii au păreri diferite

Studiile recente arată că jocurile video sunt activitatea preferată pentru 4 din 10 tineri ai generaţiei Z. Peste doi din zece petrec aproape patru ore zilnic, jucându-se.

Iustin are 16 ani, iar jocurile video au intrat în viaţa sa în urmă cu 3-4 ani.

"Sunt momente, de exemplu, când mă joc şi dacă pierd 2-3 meciuri, mă enervez. Şi cel mai bine opresc, nu mă mai joc. Am văzut la jocuri, la prieteni de-ai mei care au devenit foarte dependenţi şi după aceea, dacă au pierdut acel joc sau ceva, şi-au spart controlere, calculatoare", povesteşte tânărul.

Specialiştii confirmă: există anumite jocuri care pot avea efecte negative.

"Una dintre consecinţele psihologice ale acestor jocuri, mai ales a celor destul de violente, cele de genul shooting, cu împuşcături, cu bătăi, este normalizarea violenţei. Astfel încât, îi desensibilizează foarte mult. Nu mai pot să aibă emoţii, să fie empatici cu alţii", explică Răzvan Pantelimon, analist.

Iar tipul acesta de jocuri este şi preferatul tinerilor. Psihologii susţin, însă, că acestea nu dăunează, atât timp cât există disciplină.

"Contează foarte mult echilibrul: cât timp petrec tinerii jucând aceste jocuri şi când anume simt că nu se mai pot despărţi. În momentul în care pierd ore în şir, nedespărţindu-se de aceste jocuri video, atunci ele devin riscante pentru sănătatea lor", explică Elena Stambuli, psiholog.

Cei mai mulţi tineri din generaţia Z se joacă pentru a se relaxa. Pentru unii reprezintă un hobby, iar alţii se folosesc de jocurile video pentru a nu se plictisi. Cert este că, fără limită, acestea pot afecta serios comportamentul şi stilul de viaţă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰