Video "M-a luat ca pe un sac de cartofi". Mărturii cutremurătoare ale victimelor traficanţilor
În ultimele săptămâni, mai multe reţele au fost destructurate, de la cazul văduvei lui Gabriel Cotabiţă până la celebrul club The Buddhist. Este momentul să vorbim despre prevenţie. Ce facem noi, ca societate, ca părinţi, să salvăm posibilele victime înainte să fie prea târziu? Cum recunoaştem semnalele de alarmă sau profilul unui "loverboy"? Şi cum discutăm cu copiii noştri despre toate aceste pericole. Aflăm răspunsuri chiar din poveştile de viaţă ale unor foste victime.
Georgiana, victimă: M-a luat ca pe un sac de cartofi și după, când am ajuns acolo prima dată în cameră, m-a izbit de calorifer şi mi-a zis: Tu trebuie să prestezi servicii cu diferiți clienți. Şi după a început calvarul o lună.
Reporter: Ţie îți dădeau vreun ban?
Georgiana: Nu, doar un castron de orez și o cană cu apă.
Răpită la 15 ani, în drumul spre școală
Georgiana avea doar 15 ani când a intrat, fără voie, în lumea neagră a traficului de persoane. Traficanţii au mers la sigur: fata provenea dintr-un centru de plasament din Iaşi când a fost urmărită şi luată cu forţa de pe stradă în drumul spre şcoală. Când a reuşit să scape, Georgiana s-a simţit mai singură ca niciodată.
Georgiana: Când am ajuns la cămin să le zic doamnelor ce s-a întâmplat nu m-au crezut, au zis că delirez și că sunt nebună. Şi acum când merg pe stradă mi-e frică.
Reporter: Cum reușeau să vă țină sub control?
Georgiana: De obicei, drogurile le puneau în sucuri, în apă. Eu refuzam să beau. Am stat însetată și flămândă.
Tatăl adoptiv, devenit proxenet
Şi Larisa a trecut prin acest calvar şi se numără printre puţinele victime care au avut curaj să-şi spună povestea. Proxenet s-a dovedit a-i fi propriul tată adoptiv. Abuzurile sexuale au început la 16 ani. Un an mai târziu a fost obligată să se mărite cu un alt traficant şi vândută apoi ca o marfă în Italia şi Spania.
Larisa, victimă: A început un soi de menage a trois extrem de bolnăvicios. Când am rămas însărcinată, fusesem deja postată pe anunţurile specifice.
Reporter: De ce vă e atât de greu să scăpați?
Larisa: În primul rând, suni la 112 și ti se spune că nu cauta toate rapiţele. Mai apoi, avem asistența socială care ne spune că nu avem terapeuţi specializați. Apoi, e societatea extrem de bolnavă care dă vina tot pe noi.
Grooming și metoda "Loverboy"
Georgiana şi Larisa sunt doar două dintre sutele de femei traficate pentru sex în România. Traficul de persoane nu începe însă doar pe stradă, ci adesea într-o conversaţie online. Adaptaţi erei digitale, proxeneţii câştigă acum încrederea fetelor pe reţelele sociale. Fenomenul se numeşte Grooming. Agresorii stabilesc conexiuni emoționale cu victimele, de obicei sub vârsta de 18 ani, prin manipulare şi înșelăciune.
"Se apasă pe acele butoane care ajung să dea impresia că îndeplinesc nevoile psihologice extrem de importante și anume, aceea de a fi văzut, de a fi iubit, de a fi ascultat, de a fi înțeles și de a fi susţinut pentru o viaţă mult mai bună", a explicat pentru Observator Smaranda Cernescu, psihoterapeut.
Este, de altfel, mecanismul doi de racolare după metoda Loverboy. Alte tinere sunt atrase în capcana prostituţiei cu locuri de muncă false în Germania, Austria sau Danemarca.
"Clasicul tipar de racolare este metoda loverboy de obicei, în care tinerele se indragostesc mai ales la niște vârste fragede, găsesc un băiat care pare făt-frumos, plin de bani. După ceva timp, le spune că au o problemă financiară și că ar avea nevoie de ajutorul lor", a declarat Gheorghe Pîrcălabu, avocat.
Minorele, cele mai vulnerabile victime
Lunar, 30 de românce sunt înregistrate de autorităţi ca victime ale traficului de persoane. Peste jumătate dintre ele sunt minore. Fetele racolate au, în medie, între 14 şi 17 ani, şi vin din oraşe mici sau de la ţară. Lipsa lor de educaţie şi faptul că provin din familii fără posibilităţi le face victime sigure pentru exploatatori.
Cele mai "vânate" zone ale României de proxeneţi sunt Bucureştiul şi judeţe precum Constanţa, Bacău şi Iaşi.
Doar anul trecut au fost identificate 707 persoane, victime ale traficului de persoane. 79% dintre persoanele vătămate au fost exploatate sexual.
"Părinții au nevoie să observe orice schimbare în comportamentul adolescentului, mai ales că ei sunt foarte secretoşi cu telefonul sau conținutul telefonului, eu le recomand control parental, anturajul este nevoie să fie urmărit, dacă apar inclusiv stări maniacale, de bucurie care nu sunt explicate de altceva sau stări de melancolie sau stări de rebeliune", a mai precizat psihoterapeutul.
Un fenomen pe care statul român nu reuşeşte să îl ţină sub control de decenii. De la cazul fraţilor Tate, la cazul poliţistului de frontieră reţinut pentru proxenetism şi până la ancheta "The Buddhist", clubul în care femeile erau drogate şi obligate să se prostitueze, toate arată că este nevoie de o lege care să le protejeze mai bine pe victime. Legislaţia a fost întărită în 2024 astfel încât traficanții de minori să primească pedepse mai aspre şi să nu mai poată primi condamnări cu suspendare. S-a vorbit inclusiv despre legalizarea prostituţiei, ca formă de protecţie. Culmea este că inclusiv în ţări ca Austria, în care prostituţia este reglementată, fetele tot sunt exploatate.
"Soluţia noastră a fost să le oferim o locuință de ieșire și apoi să discutăm cu foarte multe firme și am creat o plasă de siguranță pentru ele, în momentul când ies să aibă un job asigurat", a susţinut dr. Ioana Istratoaie, vicepreşedinte Fundaţia Aurora Austria.
România rămâne principala ţară sursă de victime ale traficului de persoane în Europa.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
