Antena

86 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov. Maia Sandu: "S-au petrecut tragedii cumplite"

Se împlinesc 86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, unul dintre cele mai controversate și dramatice acorduri din istoria secolului XX. Încheiat la 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, pactul a dus la împărțirea Europei de Est în sfere de influență și a avut consecințe directe asupra României.

de Redactia Observator

la 24.08.2025 , 08:30

Semnarea pactului de neagresiune germano-sovietic (1939): Gaus, von Ribbentrop, Stalin și Molotov, de la stânga la dreapta.

86 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov. Maia Sandu: "S-au petrecut tragedii cumplite" - Profimedia

Se împlinesc 86 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov, acordul dintre Germania nazistă și URSS care a împărțit Europa și a dus la pierderea Basarabiei de către România.

"Astăzi se împlinesc 86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care două regimuri totalitare au decis să împartă lumea, ignorând dreptul popoarelor la libertate și demnitate. Ce a urmat știm cu toții: milioane de oameni au fost dezrădăcinați, trimiși în lagăre sau uciși. În țara noastră s-au petrecut tragedii cumplite – bunicii și străbunicii noștri au trăit deportările, foametea, frica și lipsurile", a scris Maia Sandu pe Facebook.

Președinta Republicii Moldova a subliniat că lecțiile istoriei sunt actuale și astăzi, când există încercări de a redesena granițe prin forță și de a diviza societățile.

Articolul continuă după reclamă

"Vedem și la noi politicieni care doresc să ne dezbine și să ne tragă înapoi în întunericul dictaturii și al fricii, acolo unde nu trebuie să revenim niciodată", a avertizat lidera de la Chișinău.

Ea a reafirmat că Republica Moldova și cetățenii săi au ales "drumul libertății, al democrației și al păcii". "Să avem grijă ca acest drum să fie unul ireversibil. Doar așa putem onora memoria celor care au suferit și putem construi o țară puternică, liberă și europeană", a conchis Maia Sandu.

Ce a fost Pactul Ribbentrop-Molotov

Oficial, documentul purta numele de Tratat de neagresiune germano-sovietic și a fost semnat la Moscova de miniștrii de externe Joachim von Ribbentrop (Germania) și Viaceslav Molotov (URSS), în prezența lui Iosif Stalin.

Pe lângă clauzele publice, pactul avea un protocol secret, prin care Germania și URSS își împărțeau Europa de Est:

Polonia urma să fie divizată între cele două puteri;
Țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) intrau în sfera de influență sovietică;
România era vizată prin mențiunea expresă asupra Basarabiei.

Consecințele asupra Europei

La doar o săptămână după semnarea pactului, Germania a invadat Polonia (1 septembrie 1939), declanșând Al Doilea Război Mondial. Două săptămâni mai târziu, URSS a intrat și ea în estul Poloniei, conform înțelegerii.

Țările baltice au fost ocupate și ulterior anexate de URSS, iar Finlanda a fost atacată în războiul de iarnă din 1939-1940.

Consecințele asupra României

Pentru România, Pactul Ribbentrop-Molotov a avut efecte dramatice: În iunie 1940, URSS a trimis un ultimatum prin care cerea Basarabia și nordul Bucovinei.

România a fost obligată să cedeze aceste teritorii fără luptă, sub presiunea Germaniei naziste. În doar câteva zile, peste 3 milioane de români au intrat sub ocupație sovietică. Aceste pierderi teritoriale au marcat profund istoria României și au alimentat tensiunile care au dus, ulterior, la intrarea în război alături de Germania împotriva URSS.

Pactul, condamnat oficial

După război, Uniunea Sovietică a negat mult timp existența protocolului secret. Abia în 1989, sub presiunea opiniei publice și a documentelor desecretizate, Moscova a recunoscut realitatea pactului.

Astăzi, Pactul Ribbentrop-Molotov este considerat un simbol al complicității între două regimuri totalitare - nazismul și comunismul - și al suferințelor provocate milioanelor de oameni din Europa de Est.

Chiar și după 86 de ani, Pactul Ribbentrop-Molotov rămâne o lecție dură a istoriei.