"Adio, prietena mea!" O scrisoare pierdută acum 29 de ani, găsită pe o plajă din Italia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O scrisoare emoționantă scrisă în 1997 a fost găsită pe o plajă din Insula Elba, în Italia, după 29 de ani. Textul, semnat doar „Rebecca" și adresat unei persoane cunoscute prin inițialele „MG", povestește despărțirea bruscă dintre două prietene din copilărie.
O scrisoare scrisă acum aproape 30 de ani a fost găsită pe o plajă de pe Insula Elba, în Italia. Foaia, îngălbenită de vreme, poartă data de 3 iulie 1997. A fost descoperită printre stânci, pe plaja din Seccheto, de o fetiță care se juca pe malul mării.
Scrisoarea este semnată doar cu prenumele Rebecca, iar destinatara este indicată prin inițialele „MG". Cele două prietene se cunoșteau de ani buni. Legătura lor urma să se întrerupă brusc, din cauza unei mutări a autoarei peste ocean, în statul american Kansas.
Fotografia scrisorii a fost publicată într-un grup de Facebook dedicat celor care frecventează insula. Scopul a fost ca cineva să se recunoască în ea, potrivit Il Tirreno.
Tonul textului nu este unul obișnuit. Rebecca îi scrie prietenei sale că a ales hârtia pentru că îi este mai ușor decât să vorbească direct.
„Bună, MG. De mâine nu ne vom mai vedea niciodată. Nu reușesc să-ți spun aceste câteva cuvinte față în față, așa că o voi face printr-o scrisoare. O simplă scrisoare, dintre acelea pe care aproape că le uiți în cutia poștală, dintre acelea care au un aer de altădată, dar care păstrează amintirea a o mie de emoții într-o simplă bucată de hârtie.”
Așa începe scrisoarea Rebeccăi, care îi amintește apoi prietenei sale: „Să fii mereu bună chiar și cu cel mai mare dușman al tău, pentru că bunătatea este întotdeauna pe primul loc. Îmi amintesc și acum când, fiind mici, ne-am întâlnit pe acel ziduleț, un simplu zid de pe faleza mării.”
Astfel începe o serie de rânduri în care misterioasa Rebecca evocă amintirile unei copilării fericite și ale unei prietenii care a durat 16 ani și s-a încheiat brusc. Cele două s-au cunoscut întâmplător pe malul mării, când erau copile. Rebecca amintește de zilele petrecute împreună, de un vechi atelier de croitorie și de cinele din ajunul Crăciunului. Înainte de final, îi lasă prietenei un sfat simplu. Îi spune să fie mereu amabilă, chiar și cu cei care nu merită acest lucru. Textul se încheie cu speranța unei revederi, poate atunci când MG va avea copii.
„Toate acestea se termină de mâine. Vor rămâne ca cufărul nostru secret cu amintiri. Acum totul este doar un capitol vechi, închis. Sper ca într-o zi să te revăd, poate alături de viitoarea ta familie sau de copiii tăi. A venit momentul să-mi iau rămas-bun: adio zilelor petrecute împreună, adio vechii croitorii de la capătul bulevardului, adio cinei din ajunul Crăciunului, adio zgomotului mării, adio. Îți mulțumesc pentru toate momentele pe care le-am trăit împreună. Adio, prietena mea!”
După acel moment a urmat tăcerea, timp de 29 de ani. De când fotografia scrisorii a fost distribuită online, mulți oameni s-au alăturat căutării celor două protagoniste.
Nu se știe deocamdată dacă Rebecca și MG au reluat vreodată legătura după acea vară din 1997.
