Americanii retrag din Europa o treime din avioanele de vânătoare. Cum vom fi afectaţi în faţa Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
SUA pregătesc o reducere importantă a forţelor puse la dispoziţia NATO în Europa. Americanii vor retrage 50 de avioane de vânătoare, adică o treime din aparatele F-16 şi F-15E alocate alianţei în Europa, dezvăluie The New York Times.
Deşi informaţiile privind reducerile de forţe şi capabilităţi militare ale SUA în Europa nu mai sunt o noutate, The New York Times publică în premieră planurile concrete de tăieri ample ale sprijinului american pentru NATO. Este o accelerare a efortului de a diminua protecţia oferită de SUA aliaţilor europeni timp de opt decenii, explică sursa citată.
Ce includ reducerile militare planificate de americani
Reducerile planificate includ:
- Reducerea numărului de avioane de vânătoare F-16 şi F-15E de la aproximativ 150 la 100.
- Reducerea numărului de aeronave de recunoaştere maritimă de la 26 la 15 şi retragerea tuturor celor opt avioane-cisternă pentru realimentare în aer care fuseseră puse anterior la dispoziţia Europei.
- Realocarea unui submarin capabil să lanseze rachete şi a unui portavion, împreună cu mai multe nave de război şi zeci de avioane care participă la misiunile portavionului.
- Realocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere puse anterior la dispoziţia apărării Europei.
Decizia ar afecta capacitatea NATO de a lansa lovituri la mare distanţă şi de a desfăşura misiuni de supraveghere. Ea a fost comunicată în scris aliaţilor la începutul lunii iunie. Pentagonul nu a anunţat încă public calendarul retragerii, dar oficialii americani au indicat că va intra în vigoare foarte curând, mai devreme decât estimaseră europenii pentru a se putea pregăti.
Retragerea bruscă a forţelor americane ar afecta, de exemplu, capacitatea NATO de a monitoriza traficul submarinelor ruseşti sau de a lansa rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune adânc pe teritoriul Rusiei. Deşi europenii au capacităţi similare de lansare a rachetelor, experţii spun că cele americane reprezintă un factor de descurajare mai puternic pentru Rusia, deoarece europenii sunt percepuţi ca mai reticenţi să le desfăşoare.
"Deşi fiecare dintre aceste reduceri poate fi gestionată individual, împreună ele reprezintă o schimbare semnificativă de postură şi creează provocări pentru nivelul de pregătire al Europei în materie de descurajare, pe întreg spectrul", a apreciat expertul Giuseppe Spatafora, de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, un think tank cu sediul la Paris.
Adevărata miză pentru europeni şi problemele reînarmării
Preşedintele Trump s-a plâns ani la rând că SUA suportă o povară prea mare prin contribuţia la NATO. El a cerut în repetate rânduri Europei să facă mult mai multe pentru a se apăra singură şi a ameninţat chiar că va părăsi alianţa. Dar, până acum, Trump făcuse doar anunţuri punctuale privind retrageri relativ mici din anumite ţări.
Totuşi trupele americane vor reprezenta în continuare una dintre cele mai mari forţe NATO din Europa, ceea ce va atenua impactul acestor reduceri. Iar faptul că liderii europeni, conştienţi că trebuie să se bazeze mai puţin pe sprijinul SUA, au început deja un proces de reînarmare, diminuează efectele retragerii.
Europa are însă dificultăţi în coordonarea reînarmării. Germania a confirmat marţi ca s-a retras din planul de a face un nou avion de luptă împreună cu Franţa şi Spania. Iar ministrul britanic al Apărării a demisionat joi , nemulţumit că guvernul a alocat prea puţini bani armatei. La scurt timp a demisionat şi Al Carns, ministru britanic responsabil de Forţele Armate.
Pentru europeni, aceste reduceri sunt mai puţin importante, adevărata miză este dacă Trump ar fi dispus să folosească forţa americană pentru apărarea aliaţilor în cazul unui conflict cu Rusia. "Principala problemă a NATO este că, atâta timp cât Trump este preşedinte, nu mai există încrederea că SUA ar veni în ajutorul europenilor în cazul unei urgenţe", a declarat Anton Hofreiter, parlamentar german.
Retragerea americană vine într-un moment deosebit de tensionat pentru Europa, care aminteşte că la sfârşitul lunii mai, o dronă rusească a lovit un bloc din România, primul astfel de atac într-o mare zonă urbană de pe teritoriul NATO. Episodul a crescut temerile europenilor că Rusia şi-ar putea extinde agresiunea dincolo de Ucraina.
