Analiză Axios: Războiul din Iran a devenit un război economic mondial

Războiul crește prețurile la gaze pentru americani și provoacă o bătaie de cap politică președintelui Trump - dar creează și o criză mai profundă în străinătate, pe care guvernele și companiile se luptă să o gestioneze, relatează Axios.

Este cel mai recent șoc economic global dintr-un deceniu turbulent. Anii 2020 au fost martori la o pandemie, la invazia Rusiei în Ucraina și la inflația rezultată și, mai recent, la tarifele impuse de Trump, care au zguduit piețele și au panicat unele țări.

Legile cererii și ofertei arată calcule destul de simple: 20% din petrolul și alte produse energetice din lume trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a închis efectiv traficul.

Când oferta scade brusc și cererea nu se modifică, prețurile cresc și rezultă penurii. Guvernele fac tot ce pot pentru a gestiona atât oferta (exploatarea rezervelor de petrol sau restricționarea exporturilor), cât și cererea - controlul prețurilor, restricții privind programul de lucru și chiar închiderea afacerilor pentru a conserva energia.

Perturbarea nu este doar legată de petrol. Alte produse conexe cruciale trec prin strâmtoare, inclusiv motorina, combustibilul pentru avioane și gazul petrolier lichefiat, utilizate pentru încălzire și gătit.

Peste 80% din petrolul și produsele petroliere care circulau prin strâmtoare au ajuns în Asia în 2024.

Până la sfârșitul acestei săptămâni, "ne așteptăm ca reducerile ofertei de țiței să se apropie de 12 milioane de barili pe zi, ceea ce face ca deficitul să fie foarte vizibil pe piețele fizice", au scris analiștii de materii prime de la JPMorgan într-o notă săptămâna trecută. Singura modalitate prin care piețele pot face față acestui deficit este o "reducere comparabilă a consumului".

Bangladesh a închis universitățile publice și private. Coreea de Sud a plafonat prețurile la gaze pentru prima dată în aproape trei decenii. Thailanda încurajează munca de acasă. Unele administrații locale din Filipine au ordonat funcționarilor publici să lucreze patru zile pe săptămână.

Pakistanul a închis școlile, a impus o săptămână de lucru de patru zile pentru unele birouri guvernamentale și a majorat prețurile la gaze, relatează Financial Times.

India se confruntă deja cu penurii și acumularea de morminte. "Cea mai populată națiune din lume este inundată de rapoarte despre acumularea de morminte, furt și prețuri exagerate, pe măsură ce cetățenii se grăbesc să își asigure aprovizionarea cu butelii de gaz petrolier lichefiat, din ce în ce mai rare", relatează Financial Times.

Hotelurile din Mumbai se închid. "Este ca o a doua carantină COVID-19 pentru noi", a declarat președintele unui popular lanț de restaurante pentru Indian Express.

Pune, un oraș din India, a suspendat temporar incinerările pe bază de gaz din cauza restricțiilor privind utilizarea gazului petrolier lichefiat, cerând clienților să folosească lemne sau electricitate.

Țările și regiunile care se bazează pe importuri pentru energie se află în cele mai dificile situații.

În timp ce impactul asupra Asiei este cel mai acut, Europa se confruntă, de asemenea, cu perspectiva creșterii prețurilor la gaze, ceea ce ar duce la creșterea costurilor cu energia electrică. UE are în vedere o plafonare a prețurilor la gaze și alte măsuri.

Japonia a început săptămâna aceasta cea mai mare producție de petrol din istorie din rezervele sale naționale - și a plafonat efectiv prețurile.

China ar putea beneficia de această criză pe termen lung. Are o rezervă uriașă de petrol și poate trece la utilizarea cărbunelui pentru o parte din producție. Între timp, prețurile ridicate la petrol vor fi un avantaj pentru industria sa de energie regenerabilă.

"Suntem victimele unui război pe care nu l-am ales", a declarat președintele Filipinelor, Ferdinand R. Marcos Jr., într-un comunicat de săptămâna trecută. Când America strănută, lumea se îmbolnăvește de gripă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰