Analiză CNN: Lovitura lui Trump asupra Iranului, un pariu uriaș pentru întreaga lume
Potrivit unei analize CNN, atacurile aeriene ordonate de Donald Trump asupra programului nuclear al Iranului marchează un punct de cotitură major, aruncând Orientul Mijlociu, Statele Unite și întreaga lume într-o nouă eră de incertitudine și risc geopolitic.
"O noapte de vară, în iunie 2025, ar putea rămâne în istorie ca momentul în care Orientul Mijlociu s-a schimbat pentru totdeauna: când amenințarea unui atac nuclear asupra Israelului a fost înlăturată, puterea Iranului a fost redusă, iar influența Americii a atins un nou vârf", scrie analistul CNN, Stephen Collinson.
Însă, dacă pariul lui Trump eșuează și nu reușește să distrugă programul nuclear iranian, în ciuda afirmațiilor sale că l-a „obliterat” prin atacuri aeriene, un președinte adesea sfidător față de reguli ar putea să fi pus Statele Unite și lumea pe o direcţie catastrofală. Există acum riscul ca regimul iranian să răspundă prin atacuri asupra forțelor, țintelor sau civililor americani din regiune, escaladând conflictul într-un război total, mai notează analistul.
Președintele american a pariat masiv pe securitatea globală și pe propria moștenire istorică, fără a avea certitudinea că efectele deciziei sale se vor dovedi favorabile. A ales să alinieze SUA în mod clar de partea Israelului în atacul asupra Iranului. Președintele care a venit la putere promițând că va pune capăt războaielor pare acum să fi început unul nou, precizează sursa citată.
Sâmbătă seara, Trump i-a avertizat pe liderii Iranului că, dacă nu vor accepta în tăcere atacul aerian american, efectuat cu bombardiere B-2 asupra a trei situri nucleare esențiale, vor urma represalii mult mai dure. „Iranul, bătăușul Orientului Mijlociu, trebuie acum să facă pace. Dacă nu, atacurile viitoare vor fi mult mai mari”, a declarat Trump într-un discurs de la Casa Albă, alături de vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth.
Loviturile aeriene americane reprezintă o demonstrație nemiloasă și unilaterală a forței militare a SUA și a puterii prezidențiale, o culminare spectaculoasă a celor 45 de ani de relații toxice între SUA și Iran, începute cu Revoluția Islamică din 1979.
Însă e ușor să pornești un război. E mult mai greu să-l închei. Mai ales în Orientul Mijlociu, acolo unde președinții americani au presupus de multe ori, în mod naiv, că pot controla urmările acțiunilor de tip „șoc și groază”, scrie Collinson.
Trump, care a sfidat constant limitele puterii prezidențiale, a trimis forțele americane în luptă fără acordul Congresului, fără să pregătească publicul american și fără să ceară sprijinul aliaților. Joi, a spus că va lua o decizie cu privire la Iran în două săptămâni, dar nu a așteptat și a ordonat atacul mai devreme.
Președintele nu a prezentat niciun fel de dovezi în fața publicului sau a comunității internaționale pentru afirmațiile sale potrivit cărora Iranul era la doar câteva săptămâni distanță de obținerea unei arme nucleare. A respins inclusiv evaluările propriei comunități de informații, care susțineau că Iranul este la câțiva ani de acel punct. Și nu are nicio garanție în legătură cu ce va urma.
„Dacă cineva vă spune că știe încotro merge totul, fie într-o direcție optimistă, fie într-un scenariu de coșmar... nu știe despre ce vorbește”, a declarat Brett McGurk, fost oficial american cu experiență sub mai mulți președinți, în prezent analist CNN pe probleme globale.
Ce va face Iranul?
Întrebările imediate țin de capacitatea și voința Iranului de a riposta împotriva țintelor americane din Orientul Mijlociu sau din alte regiuni. Iar, în ciuda declarațiilor lui Trump privind succesul total al misiunii, nu este clar dacă atacurile au distrus în totalitate stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, care ar fi putut fi ascunse și care ar putea fi folosite pentru construirea unei bombe rudimentare.
Niciun lider american nu și-a dorit ca Iranul să obțină o armă nucleară. Însă incertitudinile actuale sunt exact motivele pentru care predecesorii lui Trump au refuzat, ani la rând, să își asume riscul uriaș al unui atac direct, în ciuda războiului prin interpuși dus între cele două țări și al sprijinului acordat de Teheran milițiilor responsabile pentru moartea a sute de soldați americani în Irak.
Oficialii administrației Trump susțin că aceste lovituri nu trebuie văzute ca invazii de tipul celor din Irak și Afganistan. Totuși, Iranul are acum ocazia să decidă dacă va implica SUA într-un nou conflict sângeros. Pericolul imediat este că, deși slăbit în urma loviturilor israeliene, Iranul ar putea ataca baze, personal sau civili americani, escaladând conflictul într-un război de amploare.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost profund umilit într-o chestiune centrală pentru regimul său, dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu. Este greu de imaginat că un lider spiritual și păzitor al revoluției nu va face nimic în acest sens.
Însă Trump avertizează că orice reacție din partea Iranului va avea un preț uriaș. „Vom avea fie pace, fie o tragedie pentru Iran, mai mare decât tot ce am văzut în ultimele opt zile. Nu uitați, mai sunt multe ținte”, a spus el.
Chiar dacă arsenalul de rachete al Iranului a fost serios afectat, iar Hezbollah și Hamas sunt acum limitate, Teheranul mai are opțiuni. Poate bloca Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru exporturile de petrol. Poate ataca aliații SUA din Golf. Sau poate activa milițiile din Irak și Siria pentru a ataca trupele americane. Oricare dintre aceste acțiuni ar duce inevitabil la represalii americane și, posibil, la un război total. Impactul politic intern în Iran este, de asemenea, incert.
Unii analiști se întreabă dacă aceste lovituri ar putea declanșa revolte care să amenințe supraviețuirea regimului revoluționar. Israelul nu a ascuns că își dorește răsturnarea unui guvern care a amenințat că va șterge statul evreu de pe hartă. Totuși, prăbușirea regimului ar putea duce la apariția unei puteri și mai ostile, poate condusă de Garda Revoluționară. Dacă statul iranian s-ar dezintegra, ar putea izbucni un război civil și instabilitatea s-ar răspândi dincolo de granițele Iranului. Iar iranienii se tem că regimul, înjosit, va deveni și mai represiv față de propriii cetățeni.
Moștenirea dezastruoasă a războaielor din Irak și Afganistan, începute cu succese militare spectaculoase, dar urmate de două decenii de violență, planează acum asupra noii intervenții militare. Statele Unite au avut nevoie de aproape 20 de ani pentru a ieși din acele conflicte. Mai mulți președinți au încercat să mute atenția strategică de la Orientul Mijlociu către Asia și provocarea reprezentată de China.
"Noul conflict cu Iranul nu trebuie să repete acele greșeli", se arată în analiza CNN. Orientul Mijlociu s-a schimbat rapid în ultimele luni. Puterea regională a Iranului a fost serios afectată de acțiunile Israelului după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Iar uciderea generalului Qasem Soleimani de către Trump, în primul său mandat, nu a declanșat infernul regional prezis la acea vreme. Dar Trump a lansat SUA pe o direcţie nouă, cu final incert. A decis că pericolul unei bombe nucleare iraniene era mai mare decât toate urmările posibile ale unui atac preventiv.
Loviturile din Iran alimentează temerile legate de puterea lui Trump în interiorul SUA
Acțiunile lui Trump alimentează îngrijorările criticilor săi, care îl acuză că tinde spre o putere prezidențială necontrolată, contrară principiilor democrației americane. A inițiat un conflict nou într-un moment în care Iranul nu reprezenta o amenințare directă pentru SUA. Iar istoricul său de declarații false și atacuri la adresa instituțiilor democratice face și mai dificilă convingerea publicului că a luat decizia corectă.
Analistul CNN mai punctează că Trump a stabilit un precedent periculos: acțiuni militare unilaterale ce pot fi văzute ca o încălcare a dreptului internațional și a regulilor sistemului global condus de SUA. Acest precedent va putea fi folosit de lideri autoritari din întreaga lume pentru a justifica propriile intervenții împotriva națiunilor mai slabe. De asemenea, Trump își testează sprijinul în rândul bazei sale electorale.
A renunțat la unul dintre principiile sale politice de bază: că SUA nu trebuie să mai înceapă războaie în Orientul Mijlociu pe baza unor informații discutabile. Posibilitatea unui atac asupra Iranului a divizat deja mișcarea MAGA. Totuși, Trump a susținut constant că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară.
Loviturile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene sunt o victorie majoră pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, care de ani de zile cere o acțiune militară decisivă. Israelul a început atacurile împotriva Iranului știind că nu poate duce la capăt un asemenea război fără sprijin american. A pariat că Trump va interveni decisiv, și a avut dreptate.
Unii democrați îl acuză pe Trump că a încălcat Constituția
Decizia lui Trump a provocat un val de critici din partea democraților. Liderii republicani din Congres și-au exprimat rapid sprijinul. Președintele Camerei, Mike Johnson, și liderul majorității, Tom Emmer, l-au lăudat pe Trump. „Operațiunile militare din Iran trebuie să le reamintească adversarilor și aliaților noștri că președintele Trump își respectă cuvântul”, a declarat Johnson.
Dar democrați de rang înalt l-au acuzat că a încălcat legea, Constituția și că a aruncat SUA într-un nou conflict în Orientul Mijlociu. Senatorul Mark Warner, liderul democraților din Comisia pentru Informații a Senatului, a criticat decizia președintelui: „A lovit Iranul fără să consulte Congresul, fără o strategie clară, ignorând evaluările constante ale comunității de informații și fără să le explice americanilor ce este în joc.”
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
