Ce documente ar fi luat Donald Trump de la Casa Albă. Fostul președinte american vrea desecretizarea mandatului de percheziționare

Donald Trump a spus într-o declarație că încurajează  ”desecretizarea imediată” a mandatului FBI,  dar și-a repetat acuzația că percheziția a fost inutilă și motivată politic. Departamentul de Justiție al SUA a anunțat joi că a cerut unui tribunal din Florida desecretizarea mandatului, un gest foarte rar, potrivit BBC.

Asta înseamnă că documentele vor fi făcute publice și ar putea dezvălui motivul perchezițiilor de luni din Florida - pe care Departamentul de Justiție nu l-a dezvăluit încă public. Presa americană a speculat că perchezițiile FBI au legătură cu o anchetă privind o serie de documente oficiale și/sau clasificate pe care Donald Trump le-ar fi luat de la Casa Albă și le-ar fi dus în Florida. Trump este acuzat și că ar fi distrus unele din aceste documente.

Potrivit Washington Post, care a citat surse anonime, FBI-ul a căutat la complexul din Mar-a-Lago inclusiv documente referitoare la armele nucleare. 

Ce documente ar fi luat Donald Trump de la Casa Albă

Agenţii federali americani care au percheziţionat săptămâna aceasta locuinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida căutau documente legate de arme nucleare, a relatat joi Washington Post, conform Reuters. Nu este clar dacă astfel de documente au fost găsite la complexul Mar-a-Lago al fostului preşedinte din Palm Beach, a precizat Post. Reuters nu a putut confirma imediat această informaţie.

Departamentul american de Justiţie a cerut joi unui judecător să facă public mandatul care a autorizat percheziţia FBI la Mar-a-Lago, despre care Trump spune că a fost nejustificată şi motivată politic. Această cerere înseamnă că publicul ar putea afla în curând mai multe despre ceea ce au căutat anchetatorii în timpul acestei percheziţii fără precedent în casa unui fost preşedinte, relatează Agerpres. 

Percheziţia a făcut parte dintr-o investigaţie care urmăreşte să stabilească dacă Trump a scos în mod ilegal documente de la Casa Albă în momentul în care a părăsit funcţia în ianuarie 2021, unele dintre acestea fiind considerate clasificate de către Departamentul de Justiţie.

Procurorul general Merrick Garland, cel mai înalt responsabil cu aplicarea legii şi care a fost numit de preşedintele democrat Joe Biden, a declarat într-o conferinţă de presă că a aprobat personal percheziţia. El nu a dezvăluit motivele şi rezultatele operaţiunii, dar a anunţat - în mod neobişnuit - că a cerut ca mandatul de percheziţie să fie făcut public.

Ce documente a luat FBI-ul din casa lui Donald Trump

Departamentul de Justiţie doreşte, de asemenea, să facă publică o listă a obiectelor confiscate. ''Departamentul nu ia o astfel de decizie cu uşurinţă. Atunci când este posibil, o practică standard este să se caute mijloace mai puţin intruzive ca alternativă la o percheziţie şi să se restrângă domeniul de aplicare a oricărei percheziţii care este efectuată'', a declarat Garland.

Decizia sa de a confirma public percheziţia a fost extrem de neobişnuită. De obicei, oficialii responsabili cu aplicarea legii în SUA nu discută despre investigaţiile în curs pentru a proteja drepturile persoanelor. În acest caz, Trump însuşi a anunţat percheziţia într-o declaraţie luni seara. Garland a declarat că Departamentul de Justiţie a cerut ca mandatul să fie făcut public "în lumina confirmării publice a fostului preşedinte cu privire la percheziţie, a circumstanţelor şi a interesului public semnificativ în această chestiune".

O sursă familiarizată cu cazul a declarat că FBI a ridicat aproximativ 10 cutii de pe proprietatea lui Trump în timpul căutărilor.

Donald Trump s-a plâns că agenții FBI au făcut dezordine în dulapurile cu haine ale Melaniei

Percheziţia fără precedent a FBI la domiciliul unui fost preşedinte american a avut loc luni la reşedinţa de lux a lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, în Florida. Indignat, cel de-al 45-lea preşedinte american a scris joi pe reţeaua sa de socializare Truth Social că avocaţii săi erau în curs de a coopera ''pe deplin'' cu autorităţile când ''brusc şi fără avertisment, Mar-a-Lago a fost percheziţionat, la 06:30 dimineaţa, de un număr FOARTE mare de agenţi'', relatează AFP.

El s-a plâns că agenţii au "percheziţionat dulapurile (fostei n.e.) primei doamne, hainele şi bunurile sale", lăsându-le într-o "relativă dezordine". Cu o zi înainte, miercuri, el sugerase că FBI ar fi putut "planta" probe împotriva sa în această operaţiune. Niciodată până acum un fost ocupant al Casei Albe nu a fost supus unui asemenea control judiciar. Susţinătorii republicani ai fostului preşedinte, cunoscuţi pentru sprijinul lor faţă de forţele de ordine, au criticat vehement FBI-ul.

Trump nu se afla în Florida în momentul percheziţiei. La sfârşitul zilei de joi, el a cerut publicarea imediată a documentelor legate de operaţiune. ''Nu numai că nu mă voi opune publicării documentelor legate de raidul şi spargerea neamericană, nejustificată şi inutilă a casei mele din Palm Beach, Florida, Mar-a-Lago, dar voi face un pas mai departe, cerând publicarea imediată a acestor documente, chiar dacă au fost scrise de democraţi radicali de stânga şi de posibili viitori adversari politici care au un interes puternic şi foarte direct în a mă ataca, aşa cum au făcut-o în ultimii şase ani", a declarat el pe platforma sa Truth Social.

Trump, care a primit o copie a mandatului, dar nu a dezvăluit-o, are termen până vineri la ora 15.00 (19.00 GMT) să conteste cererea. Cazul se află în faţa judecătorului magistrat al Statelor Unite Bruce Reinhart, care a analizat mandatul pentru a se asigura că Departamentul de Justiţie a avut suficiente motive probabile pentru percheziţie.

Deşi a solicitat desecretizarea mandatului, Departamentul de Justiţie nu a cerut judecătorului să desecretizeze declaraţia sub jurământ în sprijinul mandatului, al cărei conţinut ar putea include informaţii clasificate. Doi dintre avocaţii lui Trump, Evan Corcoran şi John Rowley, nu au răspuns la o solicitare de comentarii, scrie Reuters.

De la ce au plecat perchezițiile fără precedent pentru un fost președinte american

Percheziţia fără precedent reprezintă o escaladare semnificativă a uneia dintre numeroasele investigaţii federale şi statale cu care se confruntă Trump, legate de perioada în care a fost preşedinte şi de afacerile sale private. Aceasta include o investigaţie separată a Departamentului de Justiţie privind o tentativă eşuată a aliaţilor lui Trump de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2020 prin prezentarea unor liste electorale frauduloase.

Ancheta privind eliminarea de către Trump a unor documente a început anul acesta, după ce Arhivele Naţionale au făcut o sesizare către departament. Fostul arhivist David Ferriero a declarat anterior că Trump a returnat guvernului 15 cutii în ianuarie 2022. Arhivele au descoperit ulterior că unele dintre articole erau "marcate ca fiind informaţii clasificate de securitate naţională". Cu câteva luni înainte de percheziţie, agenţii FBI au vizitat proprietatea lui Trump pentru a cerceta cutiile dintr-o cameră de depozitare încuiată, potrivit unei persoane familiare cu vizita.

Trump a invocat de 440 de ori în faţa procuroarei din New York dreptul de a nu-i răspunde la întrebări

Nu este singura problemă a lui Donald Trump care a invocat miercuri, la audierea sa sub jurământ în faţa procuroarei generale din New York, Letitia James, de cel puţin 440 de ori dreptul său de a nu-i răspunde la întrebări, în virtutea celui de-al 5-lea amendament al Constituţiei SUA, relatează AFP.

Trump a fost interogat miercuri mai multe ore în Manhattan în biroul celei mai înalte magistrate din statul New York, Letitia James, o afro-americană aleasă din rândurile democraţilor. Ea investighează din 2019 într-un proces civil suspiciunile de fraude fiscale şi financiare ale grupului familial Trump Organization.

Conform unuia dintre avocaţii lui Trump, Ron Fischetti, citat de postul NBC, singurul răspuns al clientului său a fost cel referitor la numele său. Potrivit unei alte surse, fostul preşedinte a invocat la această audiere de 440 de ori dreptul de a păstra tăcerea, invocând al 5-lea amendament al Constituţiei SUA, care permite oricărui acuzat să tacă pentru a nu se auto-incrimina.

Şi Washington Post scrie - pe baza relatării unei alte surse care şi-a păstrat anonimatul, ţinând cont de confidenţialitatea audierii sub jurământ - că Donald Trump a refuzat de 440 de ori să răspundă întrebărilor procuroarei despre companiile sale, valoarea patrimoniului său şi datoriile sale financiare. ''Acelaşi răspuns'', adică dreptul constituţional de a nu răspunde, a declarat sistematic Trump după fiecare întrebare, potrivit Washington Post.

Abia ajuns la audiere, Trump a postat pe reţeaua sa de socializare Truth Social un mesaj sarcastic la adresa procuroarei, care stă într-un ''birou somptuos, magnific şi scump (...), frumoase condiţii de muncă în timp ce oamenii se omoară la New York şi ea îşi dedică timpul şi energia încercând ''să-l prindă pe Trump'' ''.

El îşi anunţase marţi seară sosirea la New York pentru această audiere într-un alt mesaj pe Truth Social. ''O văd mâine pe procuroarea generală rasistă pentru continuarea celei mai mari vânători de vrăjitoare din istoria SUA (...) Marea mea companie, şi eu însumi, suntem atacaţi din toate părţile. O Republică bananieră'', a scris Trump, care nu neagă posibilitatea de a candida din nou în 2024 după ce a pierdut în 2020 alegerile în faţa democratului Biden.

Această anchetă pare să nu aibă nicio legătură cu percheziţia efectuată de FBI luni la reşedinţa lui Trump de la Mar-a-Lago.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰