Ce şanse de reuşită are planul de pace în 20 de puncte al lui Trump pentru Gaza. Analiză CNN
Planul de pace în 20 de puncte al lui Donald Trump pentru Gaza, prezentat cu hiperbole și optimism exagerat, are șanse mici de reușită şi riscă să repete greşelile tentativei de a face pace în Ucraina, arată o analiză CNN. Trump a ridicat așteptările prin declarații grandioase, dar strategia sa se bazează mai mult pe spectacol decât pe diplomație reală, de lungă durată. La rândul său, Benjamin Netanyahu îl lingușește public pe Trump, însă sunt temeri că se folosește de plan doar ca pretext pentru a continua războiul în Gaza, fără intenția reală de a face pace. Nici Hamas nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze principalul său atu (ostaticii), și este greu de crezut că toţi palestinienii vor accepta ideea ca Gaza să fie condusă printr-un "Consiliu al Păcii" internațional.
Donald Trump şi-a promovat planul de pace pentru Gaza prin hiperbole de tipul "una dintre cele mai mari zile din istoria civilizației" și un optimism forțat menit să pună presiune pe taberele implicate pentru a accepta un acord, arată o analiză CNN. Chiar și pentru un președinte cunoscut că exagerează adesea anunțurile, noul plan de pace în 20 de puncte pentru Gaza a ridicat așteptările absurd de sus. Totuși, situația umanitară din Gaza este atât de îngrozitoare, iar soarta ostaticilor rămași în mâinile Hamas după atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 este atât de dramatică, încât orice speranță de a pune capăt acestei suferințe ar trebui primită cu interes.
Noul plan al lui Trump pare să fie, până acum, cel mai substanțial, bine gândit și susținut efort din partea administrației pentru a pune capăt războiului din Gaza, a evaluat CNN. Dacă va fi implementat pe deplin, promite, cel puțin teoretic, un viitor pentru palestinienii din Fâșia Gaza. Dacă va prinde contur, ar putea deschide un spațiu de mediere a conflictului israeliano-palestinian. Cu siguranță, este mai realist decât planul anterior privind o "Rivieră a Orientului Mijlociu". Iar abordarea etapizată, care probabil se va întinde pe multe luni, recunoaște că un conflict atât de violent nu poate fi încheiat prin compromisuri superficiale, de tipul "art of the deal", cu care Trump era obișnuit ca mogul imobiliar, explică CNN.
Trump a reușit totuși să obțină progrese: l-a convins pe Netanyahu să semneze public un plan care poartă clar amprenta întâlnirilor sale recente cu lideri arabi și musulmani. Cu toate astea, atrage atenția CNN, Orientul Mijlociu nu a dus niciodată lipsă de planuri de pace. Au fost zeci, susținute de SUA, Europa, saudiți și alte state arabe. Dar majoritatea nu au ajuns nici măcar aproape de implementare: istoria zbuciumată a regiunii și oportunismul politic de ambele părți s-au impus de fiecare dată. Prin urmare, afirmația lui Trump că "suntem, foarte, foarte aproape" de a rezolva "lucruri care durează de sute și mii de ani" trebuie privită cu un optimism rezervat.
Chiar dacă Hamas ar accepta fomal planul, eliberarea ostaticilor în termen de 72 de ore este extrem de dificilă. Iar pe câmpul de luptă din Gaza, incidentele pot izbucni în orice moment, oferind ambelor părți un pretext pentru a renunța la propunerea de pace. O altă notă de precauție vine din experiența planului de pace al lui Trump pentru Ucraina, marcat și el de declarații optimiste și de imagine, dar care a eșuat. Trump iubește momentele grandioase și se plictisește repede de rutina diplomației, iar ambele tentative de a face pace atât în Gaza, cât și în Ucraina arată că administrația Trump înțelege greșit contextul emoțional, istoric și politic, care presupune adesea compromisuri tot mai greu de acceptat pentru părţile implicate.
Soarta noii inițiative pentru Orientul Mijlociu depinde de câteva întrebări: Este pregătit Trump să se implice total pentru rezolvarea celui mai greu conflict global? Va pune presiune reală asupra unui lider autoritar, așa cum nu a făcut-o până acum în relația cu Netanyahu sau cu Vladimir Putin? Este în stare această administrație să creeze un proces diplomatic complex care să construiască încredere între părți și mici victorii reale, în loc de simple oportunități pentru fotografii?
Jocul lui Netanyahu cu Trump
La fel ca majoritatea liderilor mondiali, Benjamin Netanyahu a înțeles puterea lingușelii în fața lui Trump și i-a oferit acestuia ocazia unei "victorii simbolice". Rămâne de văzut dacă Netanyahu îi va confrunta cu adevărat pe extremiștii din coaliția sa guvernare, care doresc distrugerea Hamas, expulzarea palestinienilor din Gaza și anexarea Cisiordaniei și care se opun planului lui Trump.
Dacă aceștia nu vor ceda, decizia curajoasă ar fi ca Netanyahu să riște prăbușirea guvernului și să organizeze alegeri pentru un mandat bazat pe viziunea lui Trump. Însă mai probabil pare scenariul în care Netanyahu a susținut cu entuziasm la Casa Albă planul lui Trump mizând pe faptul că Hamas nu-l va accepta niciodată, ceea ce i-ar permite apoi să continue ofensiva în Gaza fără opoziții majore. Chiar și dacă Hamas ar fi de acord, Netanyahu ar putea submina înțelegerea pentru a bloca încetarea focului.
Mulți analiști americani cred că pentru premierul israelian, confruntat cu probleme legale și anchete legate de atacurile din 7 octombrie, prelungirea războiului este o chestiune de supraviețuire politică. De altfel, conferința de presă comună a lui Netanyahu și Trump de luni a părut mai degrabă un ultimatum pentru Hamas, dacă refuză eliberarea imediată a ostaticilor, decât o ofertă reală de pace. Trump a spus că se așteaptă la un răspuns pozitiv din partea Hamas. "Dacă nu, după cum știi, Bibi, vei avea tot sprijinul nostru pentru a face ceea ce va trebui să faci", a completat Trump.
Ce urmează pentru Hamas
Dacă Israelul este tot mai izolat, la fel este și Hamas. Trump a ținut să enumere în mod spectaculos numele tuturor liderilor arabi și musulmani care i-au sprijinit planul. Despre Hamas a spus că "sunt singurii rămași. Toți ceilalți l-au acceptat". Un membru de rang înalt al Hamas, Ghazi Hamad, a explicat la CNN că nu sunt indicii clare că gruparea este pregătită să elibereze cei 48 de ostatici rămași sau să-și modereze poziția, de exemplu să accepte cererea Israelului de a se dezarma. El a interpretat tentativa Israelului de a-l asasina pe el și pe alți negociatori ai Hamas în Qatar drept o dovadă că Netanyahu nu este serios în privința păcii. De asemenea, a spus că nu are încredere în Trump și echipa americană.
Eliberarea ostaticilor în termen de 72 de ore ar forța Hamas să renunțe la principalul său atu. "Din păcate, acest plan este plin de mine, mine uriașe care ar putea submina chiar și implementarea lui. Cea mai mare mină este ce va face Israelul după ce își recuperează ostaticii. Va reactiva Netanyahu războiul? Ce garanții avem că nu va face asta?", a întrebat el. O altă problemă evidentă a planului lui Trump este aceea că are un defect clasic al acestor tipuri de inițiative - nu include viziunea palestinienilor. Nu toţi palestinienii vor accepta ca Trump să conducă practic Gaza printr-un organism internațional numit "Consiliul Păcii", care ar include și tehnocrați palestinieni.
Există și propunerea ca Tony Blair să se alăture acestui consiliu al păcii. Fostul premier britanic s-a implicat puternic în Orientul Mijlociu atât în timpul, cât și după cei zece ani de mandat. Însă în regiune este cunoscut în special pentru susținerea invaziei americane în Irak. Ideea ca un britanic să participe la administrarea Fâșiei Gaza stârnește amintiri dezastruoase, conchide CNN.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
