Diviziunile în interiorul UE și relația slabă a acesteia cu SUA, printre principalele riscuri politice ale anului 2016

 Topul anual al primelor zece riscuri politice și geopolitice care ar putea amenința stabilitatea globală evidențiază nivelul redus al relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, pericolul terorist, deciziile unor lideri imprevizibili, precum Putin și Erdogan, situația noilor puteri emergente, cum ar fi China sau Brazilia, precum și rolul tot mai important al unor actori non-statali.

Acest top, publicat luni în ediția electronică a ziarului The Telegraph, este realizat la începutul fiecărui an de Grupul Eurasia, o societate de consultanță și de evaluare a riscurilor politice globale.

Conform studiului, principala provocare pentru acest an este parteneriatul trans-atlantic, o alianță solidă timp de șapte decenii, dar care acum este slăbită și a pierdut din relevanță. Pentru Uniunea Europeană, această alianță nu mai pare prioritară. De asemenea, intervenția Rusiei în Ucraina și conflictul din Siria scot la suprafață diviziunile dintre Europa și SUA. Dacă abordările acestor doi actori vor fi divergente, atunci nu vom mai avea o forță care să intervină în crizele internaționale și prin urmare conflictele, mai ales cele din Orientul Mijlociu, s-ar putea amplifica.

Dar și în interiorul blocului comunitar diviziunile provocate de cele două orientări privind evoluția UE, împărțite de Grupul Eurasia în 'Europa Deschisă' și 'Europa Închisă', ar putea ajunge într-un punct critic. O combinație de factori, cum ar fi inegalitățile sociale, afluxul de refugiați, terorismul și presiunile politice locale pot amenința fundamentele noii Europe. Frontierele deschise ale UE ar putea fi în mod particular amenințate. Pe de altă parte, riscul ieșirii Marii Britanii din UE este încă subestimat. Cât despre economia europeană, Grupul Eurasia prevede că ea nu va fi afectată de o nouă criză, în schimb ar putea să apară tensiuni sociale.

Analiza plasează pe poziția a treia în ierarhia riscurilor impactul Chinei asupra politicii internaționale. Influența ei globală, atât pe plan politic, cât și economic, a crescut semnificativ. În paralel, alți actori globali importanți ar putea să nu fie pregătiți să accepte prioritățile Chinei, să nu le înțeleagă sau să nu știe cum să reacționeze în fața lor.

Gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) vine pe poziția a patra în topul riscurile văzute de Grupul Eurasia. Respectiva grupare teroristă nu se mai limitează doar la Siria și Irak, ea câștigând acum adepți din Nigeria și până în Filipine, în timp ce reacția internațională în fața acestei ascensiuni este inadecvată. Prin urmare, cel mai probabil anul 2016 nu va duce la eliminarea acestei probleme, iar statele foarte vulnerabile rămân cele pe care SI are motive să le lovească (Franța, Rusia, Turcia, Arabia Saudită, SUA) și cele care au comunități sunnite numeroase (Irak, Liban, Iordania, Egipt).

Tot în Orientul Mijlociu, Arabia Saudită se confruntă cu un risc crescut de destabilizare din cauza rivalităților din interiorul familiei regale și a izolării crescânde a acestei țări în regiune, în timp ce tensiunile ei cu Iranul se amplifică.

A șasea provocare în viziunea Grupului Eurasia este influența crescândă a unor actori non-statali ce activează în domeniul tehnologiei informației, pe care îi denumește 'tehnologiștii'. Acești actori — remarcați de exemplu în rândul corporațiilor din Silicon Valley și al unor foști oameni de afaceri din sectorul informatic, deveniți acum filantropi — au ambiții politice tot mai evidente și pot intra în conflict cu politicienii, dar și cu unele medii sociale, generând astfel instabilitate în politică și pe piețe.

Anul acesta ar putea fi marcat semnificativ și de personalitatea unor lideri puternici, dar imprevizibili. În rândul lor Grupul Eurasia îi include pe președintele rus, Vladimir Putin, pe cel turc, Recep Tayyip Erdogan, dar și pe liderul ucrainean, Petro Poroșenko.

Și situația politică din Brazilia reprezintă un risc important, în condițiile în care președinta Dilma Rousseff luptă să se mențină la putere pe fondul scandalurilor de corupție ce afectează administrația ei. Prin urmare, o agravare a crizei politice și economice în Brazilia ar putea avea implicații internaționale, având în vedere influența globală crescândă a acestei puteri emergente.

În anul 2016 vor fi în general puține scrutinuri legislative și prezidențiale, lucru considerat în acest studiu drept un risc, întrucât alegerile sunt de obicei o supapă ce previne manifestarea agresivă a nemulțumirilor sociale.

Pe ultima poziție a ierarhiei celor zece riscuri pentru anul în curs este menționată Turcia, unde, după succesul la alegerile legislative, președintele Erdogan va încerca să schimbe Constituția pentru a înlocui actualul sistem politic parlamentar cu unul mai degrabă prezidențial. Pe de altă parte, nu sunt semne că violențele cu separatiștii kurzi s-ar putea atenua, Grupul Eurasia anticipând și o creștere a vulnerabilității Turciei în fața atacurilor SI.

Sursa: agerpres.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰