"Europenii vor pierde mai mult decât noi!" Cum va răspunde Rusia dacă Occidentul îi va confisca activele îngheţate
Război în Ucraina. Rusia a avertizat marţi Europa că a întocmit deja un act normativ pentru a răspunde dacă activele ruse îngheţate în valoare de aproape 300 de miliarde de dolari vor fi confiscate de Occident şi utilizate pentru a ajuta Ucraina, relatează Reuters.
După ce preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis trupele în Ucraina în 2022, SUA şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu banca centrală din Rusia şi cu Ministerul de Finanţe de la Moscova, blocând active de circa 300 de miliarde de dolari ale Rusiei în Occident.
Oficiali de rang înalt din SUA vor să confişte aceste active pentru a sprijini Ucraina, deşi unii bancheri şi oficiali europeni sunt îngrijoraţi că însuşirea pur şi simplu a acestor active ar crea un precedent periculos. Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat o lege sâmbătă care permite confiscarea activelor suverane ruse, deşi partea leului din aceste active se află în Europa.
Rusia: Europenii vor pierde mai mult decât pierdem noi
"Avem un răspuns pregătit", a declarat Valentina Matvienko, preşedinta camerei superioare a parlamentului rus, Consiliul Federaţiei, pentru agenţia rusă de ştiri RIA. "Avem un proiect de lege, pe care suntem gata să-l examinăm imediat, asupra unor măsuri retaliatorii", a adăugat ea. "Şi europenii vor pierde mai mult decât pierdem noi", a mai spus Matvienko, care este membru al Consiliului rus de securitate.
- De ce ezită Occidentul să confişte activele ruseşti îngheţate: pierderi de 288 de miliarde de dolari din...
- Planul prin care Vladimir Putin vrea să ajungă la activele înghețate de sancțiunile țărilor "neprietenoase"
- Active de 2 mld. de euro ale oligarhilor ruşi, înghețate de Banca centrală a Italiei. Plajele și porturile,...
- UE a blocat peste 200 de miliarde de euro, active ruseşti, potrivit unor noi date. "Rusia trebuie să plătească"
Valentina Matvienko nu a furnizat amănunte privind răspunsul Moscovei la confiscarea de active ruse, care este încă în discuţie în Occident. Kremlinul a anunţat în trecut că Moscova are o listă cu bunuri americane, europene şi alte bunuri care ar fi confiscate dacă ţările occidentale vor merg înainte cu această intenţie. Agenţia de presă de stat RIA a citat date care arată că investiţiile directe ale Uniunii Europene, naţiunilor G7, Australia şi Elveţia în economia rusă totalizau 288 de miliarde de dolari rusă la sfârşitul anului 2022.
O opţiune care este discutată de Occident este de a confisca venitul generat de îngheţarea activelor, fără însuşirea activului în sine. Putin a declarat că Occidentul a declanşat un război economic împotriva Rusiei şi a elogiat rezilienţa economiei ruse, care a crescut cu 3,6 puncte procentuale anul trecut, afirmând în acelaşi timp că sancţiunile occidentale au eşuat în a opri comerţul rus.
Kremlinul a afirmat în mod repetat că orice confiscare a bunurilor sale ar merge împotriva tuturor principiilor pieţei libere pe care Occidentul le proclamă şi ar submina încrederea în dolar şi euro şi băncile centrale din statele occidentale, descurajând în acelaşi timp investiţiile globale. De asemenea, Rusia a anunţat că va contesta orice confiscare în tribunale.
Unii oficiali ruşi au sugerat că, dacă activele ruse sunt confiscate, atunci activele investitorilor străini blocate în conturile aşa-numite de tip C în Rusia ar putea suferi aceeaşi soartă. Nu se ştie cu exactitate câţi bani s-ar afla în aceste conturi. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat luni că Rusia are motive pentru a confisca activele occidentale după votul din Camera Reprezentanţilor.
Volodin a spus că din activele ţării sale îngheţate peste hotare, pe care el le-a estimat la circa 280 de miliarde de dolari, numai 5-6 miliarde de dolari se află în SUA, în timp ce active de circa 210 miliarde de euro se află în Uniunea Europeană.
Elveţia anunţă o scădere semnificativă a activelor ruseşti îngheţate
Valoarea activelor ruseşti îngheţate de Elveţia era de 5,8 miliarde de franci (6,36 miliarde de dolari) la finele lui 2023, a anunţat marţi Guvernul elveţian, comparativ cu 7,5 miliarde de franci la sfârşitului anului anterior, o scădere semnificativă ce ar putea creşte presiunile internaţionale ca Elveţia să facă mai mult pentru a sancţiona Moscova, transmite Reuters.
Principalul motiv pentru acest declin este scăderea valorii acţiunilor şi a altor active financiare care au fost blocate, a informat Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), entitatea ce supervizează sancţiunile impuse Rusiei.
Cu toate acestea, declinul valorii activelor ruseşti îngheţate în Elveţia este posibil să declanşeze critici din străinătate că autorităţile de la Berna nu fac suficient de mult pentru a impune sancţiunile concepute să pedepsească Moscova pentru invadarea Ucrainei. Chiar dacă Elveţia şi-a intensificat eforturile pentru pedepsirea companiilor şi indivizilor care o folosesc pentru a ocoli sancţiunile, alte ţări vor ca aceasta să facă mai mult.
Banii îngheţaţi sunt doar o mică parte din activele ruseşti în valoare de 150 de miliarde de franci pe care Asociaţia Bancherilor din Elveţia estima în 2022 că sunt păstraţi în băncile elveţiene. SECO a mai informat marţi că numărul ruşilor ale căror fonduri sunt blocate în Elveţia se ridică în prezent la 1.703, iar cel al companiilor şi organizaţiilor sancţionate este de 421.
Până acum, Elveţia a adoptat toate sancţiunile destinate să împiedice Rusia să achiziţioneze bunuri şi tehnologie pentru armata rusească, dar autorităţile de la Berna urmează un drum propriu.
Săptămâna trecută, Camera Inferioară a Parlamentului federal a refuzat să se alăture unui grup operativ internaţional pentru punerea în aplicare a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, grup care include SUA, Australia, Canada, Comisia Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie. Anterior, recomandarea Guvernului federal a fost aceea ca Elveţia să nu se alăture acestui grup, susţinând că aceasta cooperează deja cu ţările participante iar rămânerea pe dinafară ar fi benefică pentru summitul global pentru pace în Ucraina, ce va avea loc în perioada 15 - 16 iunie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰