Video Haos politic și economic în Franța. Macron cere formarea unei coaliții care să adopte un buget de austeritate
Emmanuel Macron caută soluţii pentru a scoate Franţa dintr-un haos fără precedent în ultimii 67 de ani. Președintele francez se va întâlni cu premierul demisionar pentru a afla dacă sunt şi alte variante în afară de dizolvarea parlamentului. Instabilitatea este amplificată de situaţia economică dezastruoasă şi de datoriile ţării care au ajuns la 114% din PIB.
Cu demisia pe masă, premierul francez a primit 48 de ore de la Emmanuel Macron pentru a forma un guvern de coaliţie capabil să adopte un buget de austeritate vital pentru viitorul ţării. Sebastian Lecornu s-a întâlnit cu liderii Parlamentului şi cu cei ai principalelor partide de centru şi stânga, iar semnalele sunt bune.
"Există dorința de a avea un buget pentru Franța înainte de 31 decembrie anul acesta. Și această dorință creează o mișcare de convergență, care îndepărtează evident perspectivele de dizolvare a Parlamentului. Reducerea deficitului nostru este crucială, inclusiv pentru credibilitatea Franței în străinătate, capacitatea noastră de a ne împrumuta, impactul asupra ratei dobânzilor", a declarat Sebastian Lecornu, premierul demisionar al Franţei.
Cel mai probabil, un nou guvern nu va mai fi condus de Lecornu. Formaţiunile de stânga, adică Partidul Socialist, verzii şi Partidul Comunist, vor să conducă, dar cu o condiţie - suspendarea reformei pensiilor, chiar cu riscul unor peirderi uriaşe pentru buget.
"El nu a vrut niciodată să numească un prim-ministru de stânga. Este nevoie de un lucru care nu este deloc bine văzut în Franța și anume compromisul. Să construiești un consens, să construiești o platformă, să construiești un program guvernamental, așa cum fac în Germania. Poate dura ceva timp", susține analistul politic Nicole Bacharan.
Discuţiile au fost boicotate de extrema stângă, care a depus chiar o moţiune de destituire a preşedintelui. Cererea a fost respinsă de Parlament. Extrema stângă şi cea dreaptă au ameninţat însă că vor vota împotriva oricărui nou guvern şi cer noi alegeri generale.
"Cred că toţi francezii sunt extrem de dezamăgiţi de ceea ce se întâmplă. În realitate, circul la care asistăm este consecinţa unui singur lucru - refuzul lui Emmanuel Macron de a respecta instituţiile", a declarat Marine Le Pen, lidera partidului Adunarea Naţională.
Criza politică a lovit dur şi economia Franţei. Zeci de companii au renunţat la noi investiţii sau angajări.
"Dintre cele 102 persoane care se vor pensiona, doar o treime vor fi înlocuite. Intrăm într-o situație de criză aproape instituțională, chiar dincolo de criza politică. Și asta este extrem de înfricoșător pentru un investitor sau o companie privată", a spus Jean-Thomas Schmitt, director general companie de transporturi.
Din multe puncte de vedere situaţia economică din Franţa e similară celei din România. Franţa se confruntă cu o datorie publică imensă, peste 3.300 de miliarde de euro, iar deficitul bugetar este estimat la 5,4%. Dar cam atât. Pentru că pe de altă parte, inflaţia în Franţa este de doar 1,1%, în timp ce la noi este de nouă ori mai mare. Iar PIB-ul din Hexagon este şi el de 8 ori mai mare decât al ţării noastre. Şi diferenţele nu se opresc aici.
"Franţa se împrumută la 10 ani cu 3,5 la sută la euro. Noi ne împrumutam la leu cu aproape 7,5%. Plătim o dobândă dublă decât Franţa. Asta e problema la o ţară emergentă, că plăteşte dobânzi mari. Franţa e mult mai credibilă. Cu rating bun, îşi va găsi uşor finanţare în caz de nevoie, pe când noi s-ar putea să nu găsim finanţare", susține Adrian Codîrlaşu, analist economic.
Luna trecută, compania de rating Finch a retrogradat Franţa la A+ din cauza îndoielilor cu privire la capacitatea de a-și reduce deficitul bugetar.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
