Iranul şi SUA temperează speranţele că un acord de pace este iminent. Israelul, nemulţumit de condiţii

Iranul şi Statele Unite au calmat azi speranţele că sunt aproape de a pune capăt războiului care durează de trei luni, relatează Reuters. Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, le-a declarat jurnaliştilor că Washingtonul fie va obţine un acord bun, fie va trata problema "într-un alt mod".

Potrivit acestuia, SUA vor încerca să epuizeze toate căile diplomatice înainte de a analiza "alternative". "Există pe masă ceva destul de solid în ceea ce privește capacitatea lor de a redeschide strâmtoarea Ormuz, de a intra în negocieri reale, semnificative și limitate în timp pe tema nucleară, și sperăm să reușim", a spus Rubio.

Preşedintele american Donald Trump a spus că le-a cerut emisarilor săi să nu se grăbească să încheie un acord cu Iranul. Fie va fi ceva "grozav și semnificativ", fie "nu va exista niciun acord",  a scris el luni, într-o postare pe Truth Social.

De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că s-a ajuns la o concluzie în privința multor subiecte, dar acest lucru nu înseamnă că "suntem aproape de semnarea unui acord".

Acordul discutat conține 14 puncte și se concentrează pe încheierea războiului și pe ridicarea blocadei navale americane asupra Strâmtorii Ormuz, în schimbul unor măsuri prin care Iranul să asigure tranzitul în siguranță prin această rută strategică, a spus el. În prezent, discuțiile nu vizează dosarul nuclear. Acesta ar urma să fie negociat timp de 60 de zile dacă acordul-cadru va fi aprobat, a mai precizat Baghaei.

Trump a spus că principalul său obiectiv în acest război este să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară. Teheranul a negat constant că ar avea astfel de planuri.

Punctele sensibile

Potrivit iranienilor, potențialul acord nu conține detalii precise privind administrarea strâmtorii, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii.

Iranul nu va percepe taxe de tranzit pentru navele care traversează strâmtoarea, însă vor exista costuri pentru servicii, precum navigația și măsurile de protecție a mediului, în baza unui protocol ce urmează să fie convenit cu Omanul, țară aflată pe malul opus al căii maritime, a spus Baghaei.

Strâmtoarea a fost practic închisă de când SUA și Israelul au lansat atacurile asupra Iranului, pe 28 februarie. Doar un număr mic de nave au tranzitat Ormuz, comparativ cu aproximativ 125-140 de nave pe zi înainte de conflict.

Închiderea strâmtorii a provocat o creștere a prețurilor petrolului și a declanșat o criză energetică, ce a dus la scumpirea carburanților, îngrășămintelor și alimentelor. Prețul petrolului a scăzut luni la minimele ultimelor două săptămâni, pe fondul optimismului că SUA și Iranul se apropie de un acord.

Cele două părți nu se înţeleg însă pe multe teme dificile, precum ambițiile nucleare ale Iranului, războiul Israelului din Liban cu milițiile Hezbollah, susținute de Iran, și solicitările Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și deblocarea a zeci de miliarde de dolari din venituri petroliere înghețate în bănci străine.

Guvernatorul băncii centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, s-a dus în Qatar după ce a discutat la Teheran despre fondurile înghețate cu o delegație qatareză.

Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etapele viitoare, ar putea fi găsite "formule fezabile" pentru rezolvarea disputei privind stocul de uraniu îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Armistițiu fragil

Trump, a cărui popularitate a fost afectată de impactul războiului asupra prețului la energie din SUA, a insistat în mod repetat că vrea un acord care să pună capăt conflictului început de SUA și Israel. De la începutul lunii aprilie este în vigoare un armistițiu fragil.

Președintele a respins criticile privind modul în care gestionează negocierile și disponibilitatea sa de a ajunge la un compromis cu Iranul. "Dacă voi încheia un acord cu Iranul, va fi unul bun și corect (...) Așa că nu-i ascultați pe ratații care mă critică şi nu știu nimic", a scris Trump duminică.

Bombardamentele americano-israeliene suspendate la începutul lunii aprilie au ucis mii de oameni în Iran, în timp ce atacurile iraniene asupra Israelului și statelor vecine din Golf au ucis zeci de persoane, aminteşte Reuters. De asemenea, Israelul a ucis alte mii de persoane și a forțat sute de mii de oameni să își părăsească locuințele în Liban, unde se luptă cu Hezbollah.

Israelul, nemulţumit

Liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, şi-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la detaliile "tulburătoare" care apar despre un posibil acord între Statele Unite şi Iran, despre care a spus că ar fi dăunător "pentru Israel, pentru regiune şi pentru cetăţenii Iranului"

Într-o conferinţă de presă cu mass-media internaţională la Ierusalim, Lapid, care intenţionează să candideze împotriva premierului Benjamin Netanyahu la alegerile din toamnă cu noul său partid, Împreună, a declarat că un acord în termenii actuali ar însemna că "aceasta nu va fi ultima rundă a războiului" împotriva Iranului.

"Israelul are dreptul să atace Iranul dacă este necesar", a declarat el, adăugând că Israelul "nu este un protectorat" şi că guvernul său ar fi trebuit "să preseze mai mult pentru a atinge obiectivele războiului (...): să răstoarne guvernul şi să se asigure că nu există un program de rachete balistice", lucru care nu este pe masă în discuţiile pentru o soluţionarea conflictului.

"Vă reamintesc că prim-ministrul Netanyahu a spus că este vorba despre o ameninţare existenţială. Ignorarea unei ameninţări existenţiale nu mi se pare o idee bună. Orice acord viitor ar trebui să includă acest lucru şi, bineînţeles, programul nuclear, ale cărui detalii exacte nu le cunoaştem", a adăugat el.

Prin urmare, Lapid, care a fost prim-ministru şi ministru de finanţe, a insistat că Israelul nu ar trebui să acţioneze "ca un stat vasal, ci ca cineva cu propriile politici şi obiective în ceea ce priveşte problema iraniană".

Războiul din Iran este singura acţiune a guvernului lui Netanyahu cu care Lapid a fost de acord şi, deşi a apărat ofensiva împotriva regimului de la Teheran ca fiind "justă" şi nu a exclus un alt atac viitor, a spus, de asemenea, că este necesar "să se pună capăt unei stări de război care durează de trei ani şi jumătate".

"Trebuie să ne reconstruim economia, societatea, capacitatea de a trăi împreună şi să ne consolidăm democraţia", a adăugat el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage