Liderii UE vor să modifice regulile ca Ucraina să poată adera mai repede. Ce ţări se opun planului
În timp ce unii lideri europeni par a fi în dezacord cu Ungaria, mulți alţii susțin dreptul acesteia de a bloca aderarea Ucrainei la UE. Premierul ungar Viktor Orbán ar putea fi susţinut din direcţii neaşteptate în demersul său de a bloca aderarea Ucrainei la UE, inclusiv din partea președintelui francez Emmanuel Macron, scrie POLITICO.
Înaintea reuniunii liderilor UE la Copenhaga, pe 1 octombrie, președintele Consiliului European, António Costa, a încercat să convingă liderii europeni să găsească o cale de a ocoli opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei și a altor candidați blocați, scrie POLITICO.
Politicianul portughez a propus modificarea regulilor UE astfel încât discuțiile oficiale de aderare să poată începe pe baza de majoritate, nu de unanimitate, ca până acum.
Însă planul lui Costa stârnește controverse. Deși Orbán este cel mai apropiat lider UE de Vladimir Putin și cel mai ostil față de Ucraina, alți lideri au motive diferite pentru a i se alătura, în principal pentru a-și apăra dreptul de veto.
De ce schimbarea regulilor de aderare ar putea stârni conflict în UE
Planul este întâmpinat cu opoziție din partea mai multor țări ale UE, printre care Franța, Olanda și Grecia, și este puțin probabil să fie bine primit în Danemarca, potrivit unor diplomați și unui oficial de la președinția franceză, care au vorbit sub protecția anonimatului.
Grija acestor țări este că schimbând regulile de aderare, și-ar limita propria capacitate de a bloca candidaturi considerate problematice. Asta deschide un front de rivalități de care Orbán ar putea profita: Grecia vrea să își mențină pârghia asupra Turciei, Bulgaria asupra Macedoniei de Nord, iar Croația asupra Serbiei.
Propunerea lui Costa ar deschide calea nu doar pentru Ucraina, blocată de luni întregi de veto-ul lui Orbán, ci și pentru Moldova, deoarece candidaturile celor două țări sunt legate.
Potrivit unui înalt oficial european, propunerea urmeauă să fie discutată miercuri la Copenhaga, împreună cu o altă idee: utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina. "Niciun lider nu a spus un ‘nu’ categoric până acum", a spus oficialul referindu-se la propunerea lui Costa.
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru POLITICO că sprijină orice încercare de accelerare a procesului. "Orice mecanism decizional care oferă mai multă flexibilitate și reduce posibilitatea de blocaj este binevenit, mai ales în cazul Ucrainei", a spus el.
Ucraina şi Moldova ar mai avea de aşteptat dacă ţările UE nu renunţă la dreptul de veto
Totuși, tabăra celor care se opun lui Costa și lui Stubb ar putea fi prea puternică. Dacă prețul păstrării regulilor actuale este ca Ucraina și Moldova să aștepte luni sau chiar ani pentru a avansa în proces, aceste țări sunt dispuse să-l plătească.
"Nu suntem deloc convinși că e oportun să schimbăm regulile jocului în timpul jocului, așa cum propun unii […] Dacă mergem pe vot cu majoritate calificată pentru a avansa în procesul de aderare, există un risc major ca acesta să devină extrem de politizat", a declarat un diplomat european.
O provocare și mai mare este că pentru a modifica regulile, toate cele 27 de țări membre, inclusiv Ungaria, ar trebui să fie de acord, lucru care pare imposibil, potrivit diplomaților.
Eforturile de a simplifica procesul de aderare vin în contextul în care oficiali de top din UE susțin public aderarea Ucrainei și Moldovei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus de mai multe ori că Ucraina "aparține în UE" și a argumentat că, dacă va continua reformele judiciare și economice, ar putea deveni membră a blocului până în 2030.
Ucraina încearcă să se desprindă de sfera de influenţă a Rusiei prin aderarea la UE
Deși Ucraina a implementat reforme și a avut discuții extinse cu oficiali de la Bruxelles, negocierile oficiale nu au început. Asta pentru că, legal, Ungaria poate bloca inițierea discuțiilor.
Moldova este în aceeași situație. Candidatura Chișinăului este legată de cea a Ucrainei, ceea ce înseamnă că nu poate avansa cât timp Ucraina este blocată. Această stagnare costă politic atât pentru Maia Sandu, cât și pentru Volodimir Zelenski, care prezintă viitoarea aderare la UE ca o alternativă la sfera de influenţă a Rusiei.
Inițiativa lui Costa a primit susținere săptămâna aceasta din partea Comisiei Europene, unde oficialii spun că procesul actual, care implică voturi unanime în peste 100 de etape, este mult prea greoi.
Ideea lui Costa este de a introduce votul cu majoritate calificată în etapele intermediare, astfel încât procesul să poată avansa chiar dacă o minoritate de state se opune. Aderarea finală la UE ar necesita în continuare unanimitate.
Dreptul de veto, o chestiune de "suveranitate naţională"
Însă acest demers se lovește de opoziția liderilor care văd dreptul de veto ca o chestiune de suveranitate națională.
Grecia, de exemplu, se opune aderării Turciei din motive de securitate și se bazează pe veto pentru a garanta că Ankara nu va deveni membră, chiar dacă candidatura Turciei este momentan suspendată.
Franța a fost de asemenea istoric împotriva aderării Turciei. În 2018, Macron i-a spus lui Erdoğan că Ankara nu are nicio șansă să avanseze.
"Bulgarii vor să poată bloca Macedonia, croații vor să controleze Serbia, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie de UE, iar Grecia vrea să monitorizeze și Albania", a subliniat un displomat european.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
